Evaluarea polimorfismului genetic la Hysopuss officinalis
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
449 3
Ultima descărcare din IBN:
2021-09-17 16:28
SM ISO690:2012
MUTU (CALMÎŞ), Ana. Evaluarea polimorfismului genetic la Hysopuss officinalis . In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 4, 10 martie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 4, T, p. 86.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Ediția 4, T, 2015
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
4, Chișinău, Moldova, 10 martie 2015

Evaluarea polimorfismului genetic la Hysopuss officinalis


Pag. 86-86

Mutu (Calmîş) Ana
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 15 februarie 2019



Teza

Evaluarea polimorfismului genetic prezintă o importanţă deosebită în aspectul descrierii diversităţii genetie intraspecifice. În acest context, în lucrarea de faţă, s-a propus ca scop evidenţierea particularităţilor genetice sopecifice speciei Hyssopus officinalis, în baza metodei RAPD-PCR. Materialul studiat a inclus 6 genotipuri, criteriul de selecţie fiind culoarea florilor din inflorescenţă (flori albe, albasrtre şi roz), care au fost colectate din trei locaţii: Gradina Botanică (Institut) a AŞM, Republica Moldova (GB), CCB Stejarul, Piatra-Neamţ, România (RO) şi SCDA Secueni, RO. Analiza spectrelor electroforetice a permis descrierea comparativă a plantelor conform criteriului de selecţie. Astfel, a fost evidenţiat că cele mai multe rezultate de amplificare se constată la Isopul cu flori albe, Piatra Neamţ, RO - 96 % primeri, urmat de Isopul cu flori roz de la GB şi Isopul cu flori albe de la Secuieni, RO cu cîte 92% . În acelaşi timp, cele mai puţine rezultate au fost obţine în cazul genotipului Isop flori albe de la GB - 46%. Numărul cel mai înalt de ampliconi a fost obţinut în cazul primerului OPJ01 (20 benzi). Astfel, a fost atestat că în H.officinalis 89 % dintre cei 27 primeri testaţi sunt informativi, dintre care UBC215, OPA9 şi OPB01, care evidenţiat produşi ai amplificării pentru toate genotipurile analizate, fiind un indicator de determinare al speciei studiate. Rezultatele obţinute au demonstrat un total de 693 fragmente de amplificare, 222 fragmente specifice (32 %) şi 64 (9%) de fragmente comune pentru genotipurile din cele trei locaţii. Se evidenţiază 3 fragmente OPA9450, OPB01600 şi UBC215500 comune, identificate la cele 9 genotipuri analizate. În concluzie, rezultatele obţinute se constată o heterogenitate înalte a meterialului testat - după numărul de locus-uri, dimensiune şi conţinut, iar benzile specifice depistate în baza primerilor testaţi, pot fi analizate în scopul elaborării unor markeri moleculari pentru identificarea acestor genotipuri.