Articolul precedent |
Articolul urmator |
432 0 |
SM ISO690:2012 GORDEEV, Victor. Utilitatea resurselor și tehnicilor bioinformatice în studiul molecular al parazitismului speciilor din genul Orobanche. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 4, 10 martie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 4, T, p. 77. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători Ediția 4, T, 2015 |
||||||
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători" 4, Chișinău, Moldova, 10 martie 2015 | ||||||
|
||||||
Pag. 77-77 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Teza |
||||||
Implementarea recentă a tehnologiilor de secvențiere în masă în studiul unei serii de plante parazite prin demararea proiectului Parasitic Plant Genome Project (http://ppgp.huck.psu.edu/) a oferit un volum abundent de date privind transcripția genelor parazitului obligator Orobanche aegyptica la diferite stadii ontogenetice. Această resursă informațională prezintă o serie de oportunități în studiul domeniului dat prin: • posibilitatea prezicerii funcțiilor genelor noi identificate la Orobanche pe baza comparării secvențelor proteice (translate) ale acestora cu cele ce aparțin altor plante (inclusiv unor specii-model ca Arabidopsis thaliana), genomul cărora este adnotat și în cazul cărora este cunoscută funcția genelor, astfel fiind posibilă extrapolarea cunoștințelor la planta-parazit. • posibilitatea comparării seturilor de gene transcrise în fiecare etapă ontogenetică și, prin urmare, identificarea transcripților specific asociați cu anumite stadii (d.e. stadiul crucial de formare a haustorilor pentru penetrarea rădăcinii și conectarea cu sistemul vascular al plantei-gazdă). Aceasta va facilita înțelegere mai bună a mecanismului procesului de infecție și a actorilor implicați. • pentru toate secvențele inclusiv pentru cele unice care nu au omologi cunoscuți în plante se poate recurge la identificarea secvențelor-semnal de localizare celulară (în special către regiunea extracelulară unde au loc fenomene determinante ce duc la expansiunea parazitului), la identificarea domenelor proteice, acestea permițînd prezicerea funcției moleculare a acestor gene. Astfel, tehnologiile de secvențiere în masă cuplate cu tehnicile de analiză bioinformatică vor revoluționa înțelegerea mecanismului de atac al plantelor parazite și a actorilor moleculari determinanți și vor facilita elaborarea strategiilor rezistenței genetice la paraziți. |