Metodele de analiză exploratorie a datelor investigaţiilor Ultrasonografice
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
512 7
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-31 15:55
SM ISO690:2012
GHEORGHIŢĂ (FRINEA), Irina. Metodele de analiză exploratorie a datelor investigaţiilor Ultrasonografice. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 4, 10 martie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 4, T, p. 18.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Ediția 4, T, 2015
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
4, Chișinău, Moldova, 10 martie 2015

Metodele de analiză exploratorie a datelor investigaţiilor Ultrasonografice


Pag. 18-18

Gheorghiţă (Frinea) Irina
 
Institutul de Matematică şi Informatică al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 13 februarie 2019



Teza

Unul din cele mai răspîndite moduri de diagnosticare prin metode imagistice îl constituie ultrasonografia. Pe de altă parte, este cunoscută problema dependenţei de operator. Pentru diminuarea acestei dependenţe şi obţinerea unor concluzii calitative standardizate a fost elaborat sistemul suport decizii SonaRes. Sistemul SonaRes are scopul de a ajuta medicul în obţinerea rapidă a informaţii corecte despre o patologie specifică. În urma investigări ultrasonografice în sistemul SonaRes se acumulează un stoc considerabil de date, care prezintă o valoare inestimabilă pentru scopuri de cercetare şi perfecţionare a metodelor de diagnostic şi tratament. Pentru crearea instrumentarului de analiza exploratorie a datelor (EDA) vom utiliza baza de date a sistemului SonaRes şi anume: datele personale despre fiecare pacient (numele, prenumele, vârsta, datele de contact, mediul de trai – rural sau urban) şi datele din investigaţiile efectuate. Adiţional, pentru scopurile EDA vom solicita acumularea datelor despre condițiile de viață și de muncă (gradul de poluare a mediului în localitatea concretă, alimentația, factori nocivi în condițiile de muncă, etc.). Pentru a efectua analiza evoluţiei patologiilor au fost selectate doua tipuri de analiză multivariată: corelațională și regresională multiplă. Alegerea lor este motivată prin faptul că aceste metode se concentrează într-o masură mai mare asupra intensității legăturilor dintre variabile și nu atât de mult asupra nivelurilor sau distribuțiilor acestora. În cazul nostru vom cerceta o serie de corelații care stabilesc atât legătură între anumite patologii și factori, care ar putea condiționa evoluția lor, cât și legăturile între anumite patologii. Spre exemplu, este cunoscut faptul că utilizarea excesivă a pesticidelor conduce la dezvoltarea hepatitelor toxice și a cirozelor. Este necesar de stabilit corelația dintre gradul de poluare cu pesticide în anumite zone și existența persoanelor cu patologii menționate, de evaluat gradul de severitate a maladiilor, dependența de locul de muncă, vârsta, etc.