Democrația este o formă de perfecțiune morală. Ea dimensionează atât organizarea și funcționarea puterii, pentru a o umaniza, cât și modul de viață al cetățenilor, pentru a-l modera. Cea mai succintă, dar și cea mai densă definiție constituțională a democrației o întâlnim în Constituția Republicii Franceze care, în art. 2, proclamă: „Guvernarea poporului, prin popor și pentru popor”. Democrația marchează emanciparea poporului, devenirea lui ca subiect al guvernării, emancipare însă care presupune puterea de autodeterminare a fiecărei persoane – deci înzestrarea acesteia cu drepturile cei sunt inerente ca om și cetățean. Regimul democratic se valorizează ca unul dintre modurile de exercitare a puterii, având la bază principiul reprezentativității, dar punerea în operă a acestui principiu presupune bineînțeles recunoașterea dreptului de a alege și de a fi ales, recunoașterea și garantarea drepturilor electorale, ca cele mai importante drepturi politice. Într-un stat de drept democratic, administrarea poporului urmează a se realiza prin popor și pentru popor, deoarece numai poporul este titularul suveranității naționale. Titularul suveranității însă nu poate să o exercite continuu în mod direct. Cel mai mult timp, puterea statului este exercitată în numele poporului de către anumite organe, cărora le sunt delegate funcțiile respective printr-o autorizare generală, manifestată prin alegerea unor organe reprezentative. Într-o societate democratică este esențial ca orice guvernare să se sprijine pe consimțământul celor guvernați. Potrivit acestei cerințe, democrația se sprijină pe principiul că nici o guvernare (parlament, șef de stat, guvern) nu este legitimă dacă autoritatea și funcțiile sale nu rezultă din consimțământul celor guvernați, întemeiat pe convingerea liber formată că programele de guvernare corespund așteptărilor și necesităților acestora. Deoarece nu poate exista un consimțământ tacit pentru guvernare, consimțământul poporului într-un stat de drept rezultă dintr-o manifestare de voință, din anumite acțiuni, care nu sunt altceva decât alegerile.