Pentru evoluţii pozitive vizibile ale instituţiei, considerăm că la etapa actuală este necesară consacrarea constituţională a instituţiei CSP, prin completarea Capitolului IX al Constituţiei cu secţiunea a 4-a, precum şi atribuirea aceluiaşi rol decizional şi diriguitor, prin analogie cu CSM. Indiferent de lipsa sau prezenţa calităţii de magistraţi, garanţiile juridice necesare pentru asigurarea independenţei, autonomiei şi imparţialităţii procurorilor în mod cert trebuie să fie apropiate, dacă nu chiar similare cu cele ale judecătorilor. Considerăm că: 1) propunerea de retragere a competenţei de urmărire penală a Procuraturii Generale, actualmente, este inoportună; 2) nu se justifică existenţa procuraturilor specializate ca atare, însă Procuratura anticorupţie şi Procuratura pentru combaterea crimei organizate trebuie să funcţioneze ca subdiviziuni a Procuraturii generale (direcţii sau direcţii generale); 3) este necesară constituirea unei subdiviziuni distincte a Procuraturii generale care să se ocupe exclusiv cu investigarea infracţiunilor comise în raioanele din stânga Nistrului, care nu sunt controlate la moment de autorităţile constituţionale ale statului; 4) este necesară specializarea procurorilor în cadrul procuraturilor teritoriale (la necesitate constituirea de subdiviziuni interne). Propunem revizuirea alin. (2) al art. 125 din Constituţie, după cum urmează „2. Procurorii sunt numiţi de Consiliul Superior al Procurorilor şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Procurorului General”. Pentru a diminua influenţa Ministerului Finanţelor asupra procesului bugetar şi implicit a puterii executive asupra procuraturii, care se consideră că determină o finanţare insuficientă a Procuraturii, prin analogie cu norma constituţională de la art. 121 alin. (1), propunem completarea art. 124 cu aliniatul: „Resursele financiare ale Procuraturii şi ale Consiliului Superior al Procurorilor sunt aprobate de Parlament şi sunt incluse în bugetul de stat”.