Bogăţia oricărei ţări depinde de potenţialul uman al acesteia, mai ales pentru o astfel de ţară cum este Republica Moldova, ţară fără zăcăminte de aur, petrol, gaz şi ieşire la mare. Unica soluţie pentru Republica Moldova constă în dezvoltarea cercetării-dezvoltării şi promovarea inovaţiilor, activităţi care necesită investiţii considerabile pentru a avea un efect asupra dezvoltării economice şi sociale a ţării. Însă cu investiţii mari dar fără personal ştiinţific calificat investiţiile presupuse nu vor avea efectul aşteptat. Pentru a face investiţii mai puţine dar totuşi eficiente, trebuie stabilite domeniile care necesită a fi dezvoltate mai activ. În cazul neajunsului sau lipsei specialiştilor în domeniile importante pentru Republica Moldova aceştia trebuie pregătiţi şi, ce este mai important, reţinuţi în ţară. Conform datelor statistice naţionale şi internaţionale pentru 2010 în toată lumea absolvenţi ai studiilor universitare şi post universitare (tertiary education) cu specializarea în ştiinţele sociale au fost cei mai mulţi (Austria – 34%, Belarus – 39%, Japonia – 27%, Finlanda – 23%, Germania – 22%, Marea Britanie – 31%, Slovacia – 32%, Suedia – 24 %, SUA – 38%), însă Republica Moldova bate recordul la acest capitol – 57%. Această tendinţă se păstrează de mai mult timp. Totuşi în lume pe lângă ştiinţele sociale o mare atenţie se acordă şi altor domenii, cum ar fi ingineria şi tehnologiile (Austria – 19%, Belarus – 24%, Finlanda – 24%, Japonia – 17%, Suedia – 18%). În Moldova în 2010 la specialităţile din domeniul inginerie şi tehnologii au absolvit 12% din numărul total, însă din ei şi-au prelungit studiile prin doctorat la aceiaşi specialitate doar 1%. Medicina la fel este un domeniu solicitat de tinerii din alte ţări (Finlanda – 18%, Slovacia – 19%, SUA – 16%, Suedia – 25%, Marea Britanie – 17%, Germania – 21%). Medicinii din totalul absolvenţilor de studii universitare şi doctorale în Republica Moldova îi revin doar 2%. Această situaţie deloc optimistă se agravează prin lipsa perspectivei de majorare a finanţării bugetare pentru educaţie şi cercetare-dezvoltare şi lipsei legislaţiei în Republica Moldova care ar promova investiţiile venture pentru activităţile de cercetare-dezvoltare. E binecunoscut, că investiţiile în activităţile de cercetare-dezvoltare sunt legate de un risc enorm de a nu obţine rezultatul scontat, şi, respectiv de a avea pierderi în locul beneficiilor. Mediul de afaceri din 105 Republica Moldova nu este pregătit să facă astfel de investiţii fără o asigurare şi susţinere din partea statului. Totuşi, există domenii, unde cu investiţii mai puţine poţi obţine beneficii considerabile. Printre acestea se numără tehnologiile informaţionale şi de comunicare. Este un domeniu relativ nou, care-şi ia începuturile în a doua jumătate a secolului trecut şi care a schimbat considerabil viaţa noastră de toate zilele, deci, un domeniu solicitat pe piaţă. Două componente mari ale tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) – dezvoltarea şi producerea hardware şi elaborarea software – sunt activităţi care necesită investiţii cu totul diferite, însă nu pot exista unul fără celălalt. Domeniul TIC este unul de perspectivă şi trebuie dezvoltat în ţara noastră. Trebuie de ţinut cont că piaţa de elaborare a softului şi producerea hardului în Republica Moldova simte insuficienţa specialiştilor înalt calificaţi, iar dezvoltarea TIC nu este posibilă fără cercetare. Cu regret, în cercetare-dezvoltare domeniul respectiv nu se bucură de mare popularitate. Salariile mici ale cercetătorilor prevăzute de legislaţie nu-i motivează deloc pe informaticieni să-şi lege viaţa cu sistemul de cercetaredezvoltare, cu mici excepţii. Totuşi, pentru Republica Moldova dezvoltarea TIC ar trebui să fie una din direcţiile prioritare ale dezvoltării economiei ţării. Domeniul respectiv trebuie susţinut şi prin finanţarea mai coerentă a cercetărilor în domeniu. Dacă e să comparam finanţarea tehnologiilor informaţionale de către CE prin Programul Cadru 7 pentru cercetare-dezvoltare, observăm, că pentru TIC au fost prevăzute 28% din bugetul total al programului. Pe când în Republica Moldova pentru cercetările în domeniul TIC în 2012 au fost alocate 1,5% din totalul alocaţiilor. Că este o finanţarea insuficientă e puţin spus. Finanţarea mai adecvată a cercetărilor în domeniu ar permite atragerea specialiştilor şi ar spori interesul tinerilor faţă de ştiinţă. Finanţarea atât de neadecvată a cercetărilor de perspectivă nu poate să ducă la un rezultat palpabil.