Direcţii de cercetare a peisajului cultural rural din Republica Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
586 2
Ultima descărcare din IBN:
2022-10-18 10:07
SM ISO690:2012
ONICA, Dorina. Direcţii de cercetare a peisajului cultural rural din Republica Moldova. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 3, 10 martie 2014, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2014, Editia 3, T, p. 96. ISBN 978-9975-4257-2-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Editia 3, T, 2014
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
3, Chișinău, Moldova, 10 martie 2014

Direcţii de cercetare a peisajului cultural rural din Republica Moldova


Pag. 96-96

Onica Dorina
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
Disponibil în IBN: 11 februarie 2019



Teza

Pentru teritoriul Moldovei peisajul rural, este acel spaţiu, liant cultural şi social care face legătura dintre generaţii şi mentalităţi. Peisajul cultural al satului asigură reprezentarea, utilizarea şi interpretarea sa în concordanţă cu conservarea valorilor patrimoniului material şi imaterial, care este determinată de interacţiunea unică dintre oameni şi mediul lor de trai, şi de expresiile sale materiale şi spirituale. Lumea ştiinţifică a început să acorde peisajului cultural în totalitate, şi celui rural în particular, o importanţă aparte, fiind văzut ca un tip special de patrimoniu, care asigură interacţiunea, întrepătrunderea şi interdependenţa componentelor patrimoniului natural şi cultural. Înţelegerea evoluţiei peisajului rural este necesarǎ să argumenteze acţiunea umană, sǎ respecte şi să urmeze o continuitate a logicii socioeconomice şi ecologice, fǎrǎ a distruge sau modifica semnele trecutului. Tendinţele actuale în domeniu se cer a fi concentrate spre evaluarea peisajului cultural locativ şi direcţia de coordonare şi evaluare a potenţialului patrimoniului cultural din Republica Moldova; aspectul analitic comparativ al peisajelor naturale şi a celor culturale, care rezultează satul; cum interacţionează, cum se completează, care este produsul final al acestor interconexiuni şi cum poate tot acest patrimoniu să fie valorificat calitativ. Satul e necesar de a fi înţeles ca loc de moştenire, transmitere şi conservare atât a biodiversităţii, peisajului natural, ca element al naturii, dar şi a culturii, istoriei, specificul comunităţii ce populează teritoriul dat. În comun acestea formează peisaje cu caracter natural şi social, evaluate per ansamblu ca peisaje ce reflectă şi constituie proprietăţi de patrimoniu. Satul ca model de peisaj cultural poate fi înţeles în acest context ca bun creat, transmis şi primit de fiecare generaţie în parte. Şi acest peisaj în decursul existenţei şi activităţii fiecărei generaţii de comunităţi se conturează, reprezentând caracterul şi elementul lor distinctiv.