Articolul precedent |
Articolul urmator |
505 2 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-04-13 12:03 |
SM ISO690:2012 HADÎRCA, Daniela. Colaborările romano-franceze în perioada domniei lui Vasile Lupu. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 3, 10 martie 2014, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2014, Editia 3, T, p. 89. ISBN 978-9975-4257-2-8. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători Editia 3, T, 2014 |
||||||
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători" 3, Chișinău, Moldova, 10 martie 2014 | ||||||
|
||||||
Pag. 89-89 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Teza |
||||||
Secolul XVII este perioada în care s-a individualizat în istoria românilor printr-o politică externă deosebit de dinamică, care a readus Ţara Românească şi Moldova în atenţia diplomaţiei europene, marcată de eforturile a doi domni Vasile Lupu şi Matei Basarab. Perioada domniei lui Vasile Lupu s-a caracterizat prin stabilitate internă, dar cu dese confruntări militare moldo-muntene, cu toate acestea ambele țări au avut condiții propice pentru dezvoltarea economică, pentru impulsionarea comerțului, acumularea de capital și consolidarea marii proprietăți funciare1. Pe plan extern, Vasile Lupu a reușit să readucă Țara Moldovei în atenția marilor puteri europene. În ciuda faptului că domnul din Moldova era protector al ortodoxiei, domnul s-a arătat a fi tolerant față de comunitățile catolice2. Profitând de faptul că în spaţiul românesc erau deseori trimişi misionari italieni și francezi, prin protecţia pe care li-o acorda curtea moldovenească acestora, domnul solicita sprijinul reprezentanţilor Franţei la Constantinopol de a interveni în favoarea lui pe lângă sultan3. |