Alegerile parlamentare (1994) și constituirea celui de-al doilea Parlament al Republicii Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
507 4
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-18 22:29
SM ISO690:2012
GÎRNEŢ, Ilie. Alegerile parlamentare (1994) și constituirea celui de-al doilea Parlament al Republicii Moldova. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 3, 10 martie 2014, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2014, Editia 3, T, p. 88. ISBN 978-9975-4257-2-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Editia 3, T, 2014
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
3, Chișinău, Moldova, 10 martie 2014

Alegerile parlamentare (1994) și constituirea celui de-al doilea Parlament al Republicii Moldova


Pag. 88-88

Gîrneţ Ilie
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 11 februarie 2019



Teza

Procesul de implementare a valorilor democratice în Republica Moldova, a fost determinat în mare măsură și de alegerile parlamentare din 27 februarie 1994. După mai bine de cinci decenii de regim totalitar, în care țara noastră a fost parte componentă a U.R.S.S., au fost organizate primele alegeri libere, pe bază de pluripartidism, urmând să aibă o importanță vitală pentru declanșarea proceselor de democratizare a structurilor politice. Cea mai serioasă forță politică care se arăta în ajunul alegerilor parlamentare din 27 februarie 1994, se prefigura a fi Partidul Democrat Agrar din Moldova, care a înregistrat o afluență masivă de adepți și simpatizanți în frunte cu fosta nomenclatură comunistă de toate nivelele, și care a desfășurat o activitate intensă de creare a structurilor de partid în teritoriu, ne cătând la aceasta în cursa electorală s-au avântat treisprezece formațiuni social-politice, partide politice, blocuri electorale, precum și 20 de candidați independenți. Obiectivele platformelor electorale ale concurenților electorali erau foarte variate, însă vizau, în principal, stabilitatea noului stat Republica Moldova și soarta de mai departe a acestuia, strategia reformelor, urgentarea adoptării noii Constituții, soluționarea problemelor litigioase (Transnistria și Găgăuzia), lupta contra crimei organizate. De menționat că cota de participare a cetățenilor la alegeri a fost una destul de mare, ridicându-se la 79,31%. Ca rezultat al alegerilor în Parlament au avut acces patru formațiuni politice. Scrutinul a scos în evidență raportul real al forțelor politice din societate, astfel dându-se răspunsul la tot felul de speculații referitor la orientările sociale și aspirațiile cetățenilor din Republica Moldova. Voturile alegătorilor au scos în evidență acele formațiuni social-politice care erau aproape de interesele lor.