L. Goldmann și structuralismul genetic
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
488 21
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-29 10:15
SM ISO690:2012
GALBUR, Doina. L. Goldmann și structuralismul genetic. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 3, 10 martie 2014, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2014, Editia 3, p. 87. ISBN 978-9975-4257-2-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Editia 3, 2014
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
3, Chișinău, Moldova, 10 martie 2014

L. Goldmann și structuralismul genetic


Pag. 87-87

Galbur Doina
 
Institutul de Filologie al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 11 februarie 2019



Teza

În articolul respectiv ne-am propus cercetarea contribuției revoluționare a lui Lucien Goldmann în dezvoltarea structuralismului genetic. Orice comportament uman are un caracter de structura semnificativă, pe care cercetătorul trebuie să-l pună în lumină. În această ordine de idei, studiul pozitiv al oricărui comportament uman constă în efortul de a-i face accesibilă semnificația prin punerea în lumină a trăsăturilor generale ale unei structuri parțiale, care nu va putea fi înțeleasă decât în măsura în care este ea însăși inserată în studiul genetic al unei structuri mai cuprinzătoare. Structuralismul genetic introduce perspective cu totul noi în măsura în care concepe comprehensiunea și explicarea nu numai ca procese intelectuale conexe, ci ca unul și același proces raportat însă la două nivele diferite ale decupării obiectului. Din acest punct de vedere, structurile constitutive ale comportamentului uman nu sunt în realitate date universale, ci fapte specifice izvorâte dintr-o geneză trecută și pe cale de a suporta modificări care conturează o evoluție viitoare. În această ordine de idei, orice descriere a unei structuri dinamice sau orice descriere a unui proces de structuri are un caracter comprehensiv în raport cu obiectul studiat și un caracter explicativ în raport cu structurile mai limitate care sunt elementele lui constitutive. În susținerea și argumentarea acestor idei, L. Goldmann spune că analiza genetică a structurii interne a nobilimii de robă din secolul al XVII-lea în Franța, a vieții sale afective și intelectuale, a comportamentului său politic ș.a. constituie o analiză comprehensivă în raport cu această nobilime de robă și o analiză explicativă în raport cu mișcarea jansenistă. La fel și analiza genetică a raporturilor de clasă în societatea franceză din aceeași perioadă are o valoare explicativă pentru înțelegerea transformărilor intelectuale și afective din conștiința nobilimii de robă. În urma acestui studiu putem spune cu certitudine că, orice creație culturală este în același timp un fenomen individual și social și se inserează în cele două structuri constituite de personalitatea creatorului și grupul social în care au fost elaborate categorii mentale care o structurează.