Atestîndu-se ca o disciplină relativ nouă, terminologia ecologică se află într-un proces de creare, înnoire şi constituire în ultimele decenii. În cele ce urmează, vom expune elementele constitutive ale terminologiei ecologice și aspectele ei morfo-lexicale și vom încerca să le grupăm pe clase aplicând diverse criterii. Termenii ecologici pot fi clasificați în mai multe categorii în baza diferitor criterii: · După formă: termeni simpli: cromozom, bactericid, etc.; termeni complecși: radiația mediului, raport asupra mediului, etc; sigle: A.C.T. - adrenocorticotropină, ADN, etc; abrevieri: eco, bio, etc; acronime: WHO-World Health Organization, UNESCO- United Nations’ Education, etc; simboluri: A-simbol folosit pentru notarea orizontului A al unui profil de sol, simbol folosit de FAO pentru notarea acrisolului; formule: H2O, Ca, etc; coduri: T1/2, ISO-704, etc.; termeni alfanumerici: Rețeaua ecologică „Natura 2000”, etc. · După funcția gramaticală: substantive: ameliorare, anabioză, etc; verbe: a deflora, a defrișa, etc; adjective: ecoterm, antropal, etc; adverbe: extrem, radical, etc. · După clasa conceptuală: obiеctе, mаtеriаlе, entități, (аpаrаtе, construcții, iпstrumеntе, etc.): nitrat, organizație, etc; procese, operații, acțiuni: pauperizare, sincromatism, et.c; proprietăți, calități, stări: subaridă, pandemie, etc; relații: superior, identic, etc. · După originea lingvistică: împrumut dintr-un alt domeniu sau din limbajul comun: coeficient, a deserta, etc; împrumut din altă limbă: screening, set-aside, (engl.), takâre (turca), guano (sp.), etc.; formație din greacă sau latină: sylvaea, habitus, halobios, in situ, in vitro, in vivo, etc. În urma analizei unui număr definit de termeni ecologici, putem constata că terminologia în cauză poate fi supusă mai multor clasificări, iar în funcție de criteriul de clasificare, același termen poate să își schimbe poziția în structură.