Parcurile moşiereşti sunt o parte importantă a patrimoniului cultural local. Ele îmbină frumuseţea naturii şi creativitatea umană, fiind un tip de spaţii verzi. Pe teritoriul actual al republicii, crearea parcurilor moşiereşti a început după 1812 când Basarabia a fost anexată Imperiului Rus. Specialiştii spun că au fost amenajate circa 55 de parcuri [1]. Cercetările noastre au reliefat faptul că în partea centrală a republicii au fost create 14 parcuri moşiereşti. Specific parcurilor moşiereşti sunt speciile exotice de plante ca ginko biloba (Ginko biloba) Ivancea, Orhei şi Milesti, Nisporeni, pinul galben (Pinus scopulorum), molidul Engelman (Picea engelmanii) în parcul din Bălăbăneşti, Criuleni şi alte specii. Parcurile din centrul republicii au suprafaţa mai mică decât cele din nordul republicii exemple Micleşti (2 ha) Criuleni, Pavlov (16 ha), Briceni. Tot cele din nord au poieni şi bazine acvatice ce ocupă circa 40-50% din suprafaţă, acestea fiind foarte mici sau lipsind în parcurile din centrul republicii şi deţin circa 20-30 % doar în parcurile cu suprafaţa de peste 10 ha [2]. Tipic pentru parcurile din centrul republicii este amenajarea în stil stil mixt, cele mai multe din ele fiind create conform lui, exemple sunt Ivancea şi Mileşti. Explicaţie este faptul că teritoriile mici, nu permit expansiunea şi grandoarea stilului peisajer. Cu toate că sunt obiecte unice pentru republică, parcurile moşiereşti locale necesită multe investiţii, atenţie, îngrijire şi management adecvat.