Elucidarea influenţei factorului matern asupra efectelor genice implicate în reacţia plantelor de tomate la patogenii Alternaria în condiţii naturale
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
419 0
SM ISO690:2012
GRIGORCEA, Sofia. Elucidarea influenţei factorului matern asupra efectelor genice implicate în reacţia plantelor de tomate la patogenii Alternaria în condiţii naturale. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 3, 10 martie 2014, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2014, Editia 3, T, p. 45. ISBN 978-9975-4257-2-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Editia 3, T, 2014
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
3, Chișinău, Moldova, 10 martie 2014

Elucidarea influenţei factorului matern asupra efectelor genice implicate în reacţia plantelor de tomate la patogenii Alternaria în condiţii naturale


Pag. 45-45

Grigorcea Sofia
 
Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 8 februarie 2019



Teza

Elucidarea legităţilor de interacţiune genotip x mediu are o mare importanţă pentru elaborarea principiilor ecologice eficiente de organizare a procesului de selecţie. Marea diversitate a patogenilor la cultura de tomate relevă importanţa factorului de fitopatosistemă pentru optimizarea modelului de cercetare a interacţiunilor plantă x patogen. Ca obiect de studiu au servit 4 soiuri de tomate: Gloria, Jubiliar, Atlasnîi, Zastava şi hibrizii reciproci ai acestora (F1 Gloria x Jubiliar/ F1 Jubiliar x Gloria; F1 Gloria x Atlasnîi/ F1 Atlasnîi x Gloria; F1 Gloria x Zastava/ F1 Zastava x Gloria). Datele obţinute au demonstrat că la fiecare combinaţie se manifestă acţiuni şi/sau interacţiuni genice care măresc sensibilitatea (+) sau rezistenţa (–) la atacul patogenilor Alternaria. Utilizarea soiului Gloria în calitate de formă parentală în toate cele 3 combinaţii reciproce, a fost necesară, deoarece exclude în mare măsură interpretarea părintelui matern ca factor aleatoriu. În acest context, putem menţiona că la combinaţiile în care s. Gloria a fost utilizat ca factor matern, s-au manifestat efecte favorabile sporirii rezistenţei comune: a - la combinaţiile Gloria x Jubiliar şi Gloria x Zastava, d şi aa la combinaţiile Gloria x Atlasnâi şi Gloria x Zastava, dar şi particulare – interacţiunile ad şi dd la Gloria x Jubiliar. Suma varianţelor efectelor genice implicate în diminuarea nivelului de atac a prezentat la Gloria x Jubiliar (a + ad) 52,9%, Gloria x Atlasnâi (d + aa) – 52,1%, iar la Gloria x Zastava (a + d + aa) – 48,8%. În baza datelor obţinute se poate concluziona că alegerea formei materne ca component al hibridării, a determinat pentru fiecare combinaţie nivelul, orientarea şi magnitudinea varianţei efectelor genice.