În ultimii ani una dintre metodele utilizate la evaluarea ecosistemelor acvatice este starea lor parazitologică, care este folosită ca un bioindicator a biocenozei. Pentru aceasta este cel mai important de a găsi acele specii, care pot fi informative cu privire la starea ecologică a ecosistemelor (Cihleaev et. al., 2004, Malâşev, 2006, Buracov, 2008). În urma cercetării batracofaunei din zona de Centru a Republicii Moldova a fost stabilită prezenţa ranidelor verzi (Amphibia) Rana ridibunda şi R. lessonae. Ele pot fi gazde definitive, intermediare, complimentare sau gazdă-rezervor cu diverşi agenţi parazitari comuni pentru peşti, reptile, păsări, mamifere şi om (Cihleaev, 2004). Cercetările parazitologice a speciilor R. ridibunda şi R. lessonae, colectate din lacuri acvatice naturale şi artificiale în aparatul digestiv s-a stabilit prezenţa agenţilor parazitari din clasele: trematoda, nematoda şi acanthocephala, numărul cărora devia în dependenţă de specie, sex, vîrstă şi biotop. Pentru masculii speciei R. ridibunda, colectaţi din regiunile rurale, intensitatea trematodelor ajungea până la 10 exemplare, nematodelor - 8 ex. şi acanthocephalele până la 6 exemplare, iar la masculii colectaţi din regiunile urbane trematodele ajung până la 62 de exemplare, nematodele – 17 ex., iar acanthocephalele lipsesc ceea ce este specific şi pentru femelele speciei R. ridibunda. Numărul de paraziţi depistaţi la specia R. lessonae colectată din regiunile rurale este aproape identic cu cel din regiunile urbane: trematode – 4 exemplare, nematode – 6 ex. şi acanthocephale un singur exemplar. Aşadar, rezultatele cercetărilor parazitologice efectuate demonstrează că cel mai mare număr de paraziţi se întâlneşte la specia R. ridibunda colectată din regiunile urbane cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani.