Utilizarea tescovinei de struguri și a produselor levuriene la creșterea puietului de cosaș (Ctenopharyngodon idella)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
592 10
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-22 13:21
SM ISO690:2012
DADU, Ana. Utilizarea tescovinei de struguri și a produselor levuriene la creșterea puietului de cosaș (Ctenopharyngodon idella). In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 3, 10 martie 2014, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2014, Editia 3, T, p. 35. ISBN 978-9975-4257-2-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Editia 3, T, 2014
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
3, Chișinău, Moldova, 10 martie 2014

Utilizarea tescovinei de struguri și a produselor levuriene la creșterea puietului de cosaș (Ctenopharyngodon idella)


Pag. 35-35

Dadu Ana
 
Institutul de Zoologie al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 8 februarie 2019



Teza

Este bine cunoscut faptul că cosașul (Ctenopharyngodon idella) fiind un pește fitofag utilizează intens plantele acvatice și este folosit în bazinele piscicole ca un ameliorator biologic eficient. Creșterea cosașului pentru consum nu implică mari cheltuieli, mai dificilă fiind obținerea larvelor viabile și puietului acestei specii în condiții dirijate. Diferite companii comerciale propun o gamă largă de furaje pentru creşterea larvelor, puietului sau a peştelui de consum (Kalla, A. et al. 2008). Mai puţine reţete se oferă pentru larvele şi puietul de peşti fitofagi. Furajele de import sunt destul de costisitoare, ceea ce micşorează rentabilitatea tehnologiilor de creştere şi producere a speciilor de peşti în condiţii autohtone. Cercetările noastre efectuate în anul 2013 au avut drept scop elaborarea unei reţete de furaj ieftin pentru îmbunătăţirea indicilor bioproductivi ai puietului de peşti fitofagi. Experienţele s-au efectuat pe un număr de 160 larve de cosaşi divizate în 3 loturi: unul martor şi două experimentale. Raţia puietului martor a fost constituită din: autolizat de drojdii, făină de peşte, făină de grâu, lapte praf, metionină şi premix vitamino-mineral. În raţiile experimentale făina de grâu a fost substituită cu făină de tescovină de struguri, iar autolizatul de drojdii – cu drojdie de vin uscată. Adiţional s-a administrat bioprodusul imunostimulator bglucani, obţinut din pereţii celulari ai levurilor Saccharomyces cerevisiae. Rezultatele au arătat, că introducerea în furaj a componentelor date asigură organismul larvelor de peşti fitofagi cu substanţe proteice şi glucidice uşor asimilabile, ceea ce duce la stimularea proceselor metabolice şi la creşterea ihtiomasei generale. Utilizarea reţetei furajere conduce la sporirea cu 22,0-26,7 % a ratei de supravieţuire, cu 16,9-24,0 % a masei medii a unei larve, cu 45,256,3% a ihtiomasei generale medii, faţă de martor. Efectul stimulativ se obţine la administrarea furajului după 5-10 zile de la eclozare, pe parcursul a 20 zile. În dependenţă de vârstă, furajarea se efectuează reieşind din 75-50 % furaj la o unitate de masă a larvelor, administrare la fiecare 3-4 ore.