Articolul precedent |
Articolul urmator |
880 12 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-08-07 19:34 |
SM ISO690:2012 CEBOTARI, Andrei. Diversitatea şi valorile numerice a speciilor de peşti din lacul Costeşti-Stânca. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 3, 10 martie 2014, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2014, Editia 3, p. 33. ISBN 978-9975-4257-2-8. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători Editia 3, 2014 |
||||||
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători" 3, Chișinău, Moldova, 10 martie 2014 | ||||||
|
||||||
Pag. 33-33 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Teza |
||||||
În Republica Moldova, sub acţiunea factorilor antropici şi tehnogeni, diversitatea biologică, inclusiv şi diversitatea ihtiofaunei lacului de acumulare Costeşti-Stânca a fost supusă unor modificări negative considerabile. Pescuiturile de control efectuate în anii 2011-2013 au evidenţiat prezenţa a 28 specii şi subspecii de peşti. A fost stabilit faptul că repartizarea spaţială a populaţiilor de peşti în lacul de baraj Costeşti-Stânca este în dependenţă directă de o serie de factori abiotici şi biotici (adâncimea, curenţii de apă, baza trofică, relaţiile intra şi interspecifice). Analiza ecologo-faunistică a materialului colectat a arătat că, după originea zoogeografică ihtiofauna lacului este compusă din reprezentanţi a 6 complexe faunistice: boreal de şes - 7 specii (ştiucă, babuşcă, şalău, biban, batcă, clean, ghiborţ), boreal submontan - 1 (scobar), ponto-caspic de apă dulce - 8 (cegă, obleţ, plătică, cosac cu bot turtit, morunaş, mreană, roşioară, avat), ponto-caspic de mare - 3 (moaca de brădiş, ciobănaş, guvid de iarbă), terţiar de şes - 4 (caras argintiu, crap, somn, zvârlugă şi chinez de şes - 5 specii (sânger, novac, boarţa, porcuşor, cosaş). Din punct de vedere ecologic ihtiofauna are un caracter complex limnoreofil, dominante fiind speciile limnofile. Interes economic prezintă 12 specii sau ( cega, ştiuca, plătica, avat, morunaş, mreană, crap, sânger, novac, cosaş, şalău, somn), cu o pondere relativă de cca 42,9%. Valoarea economică mică au 8 specii (babuşcă, clean, scobar, cosac cu bot turtit, roşioară, batcă, biban, caras argintiu) cu o pondere relativă de cca 28,6%.Restul 8 specii care alcătuiesc 28,5% nu prezintă interes economic. Multe specii economic valoroase (crapul, somnul, avatul, scobarul, cleanul) în pescuituri se întâlnesc doar episodic, iar în golful Ciuhur (ştiuca, somnul, cleanul şi cosacul-cu-bot-turtit) în ultimii ani în pescuituri în general nu s-au înregistrat. |