Studiu preliminar privind concentrația unor metale din schelete descoperite în necropola medievală de la Roman (jud. Neamț, România), punctul Arhiepiscopie
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1243 11
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-26 00:51
SM ISO690:2012
ZAMFIROI, Anca, SIMALCSIK, Angela, NICOARĂ, Mircea, PLAVAN, Gabriel, STRUNGARU, Ştefan-Adrian, HÂNCEANU, George-Dan, COTIUGĂ, Vasile, BEJENARU, Luminiţa. Studiu preliminar privind concentrația unor metale din schelete descoperite în necropola medievală de la Roman (jud. Neamț, România), punctul Arhiepiscopie. In: Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare, Ed. 1, 30 octombrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, pp. 78-79. ISBN 978-9975-84-058-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare 2018
Conferința "Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare"
1, Chișinău, Moldova, 30 octombrie 2018

Studiu preliminar privind concentrația unor metale din schelete descoperite în necropola medievală de la Roman (jud. Neamț, România), punctul Arhiepiscopie


Pag. 78-79

Zamfiroi Anca1, Simalcsik Angela2, Nicoară Mircea1, Plavan Gabriel1, Strungaru Ştefan-Adrian1, Hânceanu George-Dan34, Cotiugă Vasile1, Bejenaru Luminiţa1
 
1 Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi,
2 Centrul de Cercetări Antropologice „Olga Necrasov”, Academia Română,
3 Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ,
4 Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Piatra-Neamţ
 
Disponibil în IBN: 9 noiembrie 2018



Teza

Din preistorie, omul a inceput să prelucreze diverse minereuri (neferoase și feroase), care au permis obținerea a numeroase metale – cupru, fier, plumb, aur, argint, zinc, magneziu etc., ce au fost folosite la realizarea de unelte și arme, pe care le-au utilizat intens. Unele dintre aceste metale, din care se produceau ustensile de bucătărie sau chiar veselă, s-au dovedit a fi nocive pentru om, mult după descoperirea lor. Studiul de față iși propune evaluarea gradului de contaminare cu metale sau a deficitului acestora in scheletele aparținand unor comunități vechi umane din spațiul est-carpatic, estimand totodată cauzele, in incercarea de a oferi o imagine asupra stării de sănătate a respectivelor populații. Au fost studiate, utilizand spectrometria de absorbție atomică (AAS) pe flacără și cuptor de grafit, 15 schelete din necropola medievală de la Roman (jud. Neamț, Romania), punctul Arhiepiscopie, colectate in cadrul cercetărilor arheologice intreprinse in anul 2015 de către dr. George Dan Hanceanu de la Muzeul de Istorie din Roman. S-au prelevat cate trei probe de țesut din fiecare schelet, respectandu-se aceleași elemente anatomice (femur, vertebră, dinte molar), pentru a se putea realiza o serie de comparații intre indivizi, dar și intre piesele scheletice, știut fiind faptul că acestea inmagazinează diferit metalele, in func ție de structura lor. S-a constatat că probele de țesut osos prelevate de la nivelul femurului au oferit cele mai sigure rezultate. S-au obținut valori cuprinse intre 0,32–4,20 μg.g-1 pentru Cu; 4,80–0,52 μg.g-1 pentru Pb; 0,003–0,900 μg.g-1 pentru Cd; 6,17–15,04 μg.g-1 pentru Ni; 0,31–4,63 μg.g-1 pentru Cr; 0,02–0,06 mg.g-1 pentru Sr; 0,003–0,050 mg.g-1 pentru Fe; 0,10–0,16 mg.g-1 pentru Zn; 0,99–2,20 mg.g-1 pentru Mg și intre 53,44–101,44 mg.g-1 pentru Ca.