Primele forme de conviețuire socială și ocupații ale omenirii: o abordare interdisciplinară a mercenariatului
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1873 45
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-23 22:39
SM ISO690:2012
SOROCEANU, Igor. Primele forme de conviețuire socială și ocupații ale omenirii: o abordare interdisciplinară a mercenariatului. In: Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare, Ed. 1, 30 octombrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, pp. 68-69. ISBN 978-9975-84-058-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare 2018
Conferința "Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare"
1, Chișinău, Moldova, 30 octombrie 2018

Primele forme de conviețuire socială și ocupații ale omenirii: o abordare interdisciplinară a mercenariatului


Pag. 68-69

Soroceanu Igor
 
Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 9 noiembrie 2018



Teza

Societatea reprezintă un fenomen complex, iar omul este un element fundamental al societății și al statului. Statul ca instituție politică a apărul la o anumită treaptă a evoluției societății cu circa șase milenii in urmă, in Orientul antic (Egipt, Babilon, China, India), și a cunoscut o dezvoltare continuă pană in zilele noastre. Analiza locului și rolului statului in organizarea și conducerea societății a scos in relief natura lui istorică, primele forme de conviețuire in cadrul statului și principalele ocupații ale omenirii – ca obiceiuri ale timpului. Astfel, cea dintai formă de conviețuire a strămoșilor noștri a fost hoarda – un grup de indivizi reuniți fără o regulă fixă. Principalele mijloace de existență se obțineau din vanătoare și pescuit. Ulterior, apare agricultura, se construiesc primele locuințe, incep a se recunoaște legăturile de descendență. Treptat se profilează ginta, o comunitate de oameni bazată pe rudenie de sange, prin munca colectivă și apărarea intereselor comune, precum și prin comunicarea limbii, moravurilor și tradițiilor. La o etapă mai avansată apare tribul ca o uniune teritorială a catorva ginți. Tribul constituia o comunitate etnică și socială a mai multor ginți sau familii inrudite. Odată cu apariția proprietății private, incepe un proces de amestec de triburi, migrația populației, ciocnirile militare. In cadrul războaielor, apare necesitatea angajării unor soldați, care pentru anumite recompense slujesc popoarele străine. Această modalitate de folosire a trupelor străine (de mercenari) in conflicte militare a inceput să se răspandească incă din antichitate: la fenicieni, la perși și chiar la greci. Mercenarii erau recrutați dintre inșii fără resurse de trai, dar apreciați pentru experiența de luptă, abilități și forță fizică. Se formează armate venale, fără simțăminte patriotice și țară de apărat, luptand doar pentru recompensă. Așadar, odată cu apariția primelor forme de conviețuire socială, apar și normele sociale, precum ar fi cele de muncă in comun, apărarea drepturilor in comun, apărarea proprietăților private și, in caz de necesitate, lupta pentu aceste proprietăți, ceea ce și intruchipează statul in ansamblu.