Cele mai așteptate descoperiri arheologice dintr-o așezare sunt cele care pot dovedi unul sau mai multe aspecte legate de viața cotidiană a locuitorilor respectivi. In cazul așezării dacilor liberi, situată pe terasa superioară a raului Moldova (punctul Țarina Veche), in dreptul actualului sat Roșiori, comuna Dulcești, jud. Neamț, argumentele sunt consistente și variate. Ele reflectă practicarea unor ocupații principale, dar și secundare, modalități de relaxare, dar și aspecte privind practicile religioase. In cazul principalelor preocupări ale membrilor comunității dacilor liberi semnalăm agricultura și creșterea animalelor. Cele două gropi de provizii cu resturi de semințe carbonizate indică prezența culturilor de grau, orz și secară. Acestea erau obținute cu ajutorul sădirii manuale a semințelor, efectuate prin intermediul plantatoarelor din os, iar recoltarea se făcea prin intermediul secerilor din os și a celor din fier. Păstoritul este dovedit prin numărul mare al coarnelor de bovidee, a craniilor de capră și de oaie din așezare. Totodată, fusaiolele, greutățile de la războiul de țesut și strecurătorile susțin aceeași idee. In categoria ocupațiilor secundare putem aminti pescuitul (carlige de pescuit și o porțiune din coloana vertebrală a unui pește) și vanătoarea (colții de mistreți și de la urși, dar și varfurile de săgeți). Nu avem dovezi concrete ale practicării olăritului in așezare, insă, cu siguranță era un centru in apropiere (precum cel de la Butnărești), care furniza o gamă numeroasă și variată de ceramică. Ocupațiile casnice, precum torsul, țesutul și cusutul sunt susținute prin intermediul fusaiolelor, greutăților și al acelor fragmentare din fier. Comerțul diversifica viața cotidiană internă, dacii liberi primind in schimbul produselor locale vin dulce (merum), transportat in amfore romane și, mai rar, fructe (cazul samburelui de curmal găsit intr-o locuință de suprafață). Prezența pieselor din fier, a resturilor de zgură și a creuzetelor ar putea indica și practicarea, chiar și improvizată, a topirii minereurilor feroase. Printre modalitățile de relaxare, putem dovedi practicarea jocurilor, la care se foloseau jetoane. Cele trei jetoane, două cenușii și altul cărămiziu, din lut, susțin ideea amintită. De altfel, jocurile erau răspandite in epoca antică, fiind practicate și de militarii romani. Pentru practicile religioase s-a considerat multă vreme că semnele incizate anterior sau ulterior arderii, sub forma unor X-uri, a peștilor, ar putea avea legătură cu o etapă precreștină, simbolizand o fază premergătoare evenimentelor de la inceputul secolului IV p.Chr. Pentru așezarea de la Roșiori aceste semne pot sau nu reprezenta cele afirmate, mai ales in contextul asocierii lor cu numeroasele vase cu semne din așezarea vecină de la Poiana, comuna Dulcești, jud. Neamț (punctele Siliște și Varniță). Legat de aceeași situație, putem aminti și prezența gropilor ritualice, din ambele situri. Dacă la Poiana s-au găsit și cercetat gropi ce conțineau schelete de caini, iepuri, la Roșiori, singura groapă descoperită avea un schelet de pui de caine (?). Acestea ar indica practicarea unor ritualuri păgane de sacrificare a animalelor in cinstea zeilor locali sau pot avea altă semnificație.