Nobilimea din Basarabia, in pofida anexării teritoriului dintre Prut şi Nistru, a războaielor ruso-turce (1806–1812, 1828–1829, 1853–1856), continua să-și petreacă timpul liber aşa cum işi dorea, avandu-și propriile modele cotidiene şi mondene, care erau infiltrate in mentalitatea ei. Importanța acestor modele rezultă din influența pe care o exercitau asupra comportamentului, atitudinilor, viziunilor nobilimii. Totodată, politica de rusificare şi de disciplinare promovată de administrația rusă față de categoria socială a boierimii a avut ca rezultat impunerea unor modele noi, care trebuiau respectate pentru a dovedi credința şi supușenia faţă de impărat şi statul rus. Deşi nobilimea işi manifesta unele sentimente, dorințe şi trăiri in activitatea publică, adică in funcțiile administrative pe care le avea, totuși adevărata istorie a sensibilităților, a loisir-ului nobililor din Basarabia o putem urmări in felul cum reprezentanții acestei categorii sociale iși petreceau timpul liber, care erau cărțile lor preferate şi revistele la care se abonau, ce muzică preferau să asculte şi in care dansuri se avantau cu mai mult elan, cum işi petreceau serile şi care erau distracțiile lor.