Cunoștințe ale poporului român referitoare la tei
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1761 11
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-31 14:34
SM ISO690:2012
DUDNICENCO, Nicolae. Cunoștințe ale poporului român referitoare la tei. In: Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare, Ed. 1, 30 octombrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, p. 33. ISBN 978-9975-84-058-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare 2018
Conferința "Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare"
1, Chișinău, Moldova, 30 octombrie 2018

Cunoștințe ale poporului român referitoare la tei


Pag. 33-33

Dudnicenco Nicolae
 
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
 
Disponibil în IBN: 8 noiembrie 2018



Teza

Comunitățile umane purtătoare ale culturii tradiționale erau mult mai aproape de natură decat omul modern, aveau diverse cunoștințe asupra acesteia, pe care le transmiteau din generație in generație. Un rol aparte in evoluția societății umane l-au avut arborii. Printre cei mai importanți copaci la numeroase popoare, inclusiv la romani, a fost și rămane teiul. Dorim să prezentăm in acest context un fond de cunoștințe despre tei. Printre cei care au analizat subiectul respectiv sunt: V. Butura, M. Mardare, A. Prohin ş.a. La poporul roman teiul este apreciat datorită faptului că reprezintă un material prețios pentru confecționarea diverselor obiecte, este utilizat in practici apotropaice (combate forțele malefice, fulgerele, grindina) și este folosit pe larg in medicina populară. Lemnul de tei are proprietăți extraordinare pentru sculptură. Acesta este suficient de moale pentru a fi sculptat și totuși destul de tare pentru a-și mentine forma. Teiul, de asemenea, imbătraneşte frumos. De aceea acest material a fost și este folosit in confecționarea construcțiilor, mobilierului, obiectelor pentru servirea alimentelor și pentru păstrarea acestora. Lemnul de tei este bun anume pentru linguri deoarece nu crapă la temperaturi inalte. La romani teiul este considerat copac sfant, iubit de Dumnezeu, pentru că se cunoaște că acolo unde este tei nu trăsnește, se crede că are un magnetism aparte, care il face să fie ocolit de fulgere. In construcţii, o barnă de tei avea menirea de a proteja clădirea de trăsnet. Nu e intamplător faptul că lemnul de tei se utiliza la producerea obiectelor de cult (troițe, iconostase, icoane, toace mănăstarești, amulete). Se consideră că dacă ramurile de tei care au fost duse la biserică de Duminica Mare sunt puse in grădină se obține o roadă mai bună de pepeni roșii și galbeni. In medicina populară romanească sunt intrebuințate florile, fructele, scoarța, semințele. Este prescris in afecțiuni respiratorii, renale, digestive, nevroze. Teiul a avut un rol valoros asupra dezvoltării societății romanești, fiind un material foarte util pentru confecționarea diverselor obiecte și avand intrebuințări vaste in medicina populară.