La sf. sec. al XVIII-lea și pe parcursul sec. al XIX-lea, in Imperiul Rus pentru instruirea tinerei generații drept material didactic, pe langă manuale și hărți, se utilizau diferite gravuri, jocuri tematice și istorico-geografice, dar și cărți de joc. Un rol deosebit l-au avut cărțile de joc elaborate de K. Gribanov, apărute de sub tipar in 1829 cu denumirea Географические карты России с изображением гербов, костюмов и назначением верст от двух столиц для пользы юношества. Setul era alcătuit din 60 de cărți și conținea cu opt unități mai mult decat un set obișnuit de cărți de joc. Setul avea mai mult un caracter instructiv decat de distracție. Fiecare carte era ilustrată cu imagini geografice pe ambele părți: avers și revers. Cartea dedicată Basarabiei era „doi de treflă”. In partea de sus a aversului, in dreapta, este imaginea cărții „doi de treflă”, in stanga – inscripția „Oblastia Basarabia” și stema Basarabiei aprobată in anul 1826; in partea de jos, in dreapta, este imaginea unei femei in port național, iar in stanga – enumerarea orașelor Chișinău, Bălți, Hotin, Ismail, Akkerman. Pe revers este ilustrată harta Basarabiei, punctele indică orașele cu cifra corespunzătoare listei. Distanța pană la Sankt Petersburg – 1692,5 verste, pană la Moscova – 1425,25 verste. La insistența și cu eforturile lui K. Gribanov, in anul 1859 a fost publicată a doua ediție a cărților de joc cu titlul Альбом географических карт России, расположенных на 80 листках по бассейну морей, или замечательный и поучительный детский гран-пасьянс. Cărțile de joc ilustrează fiecare dintre cele 80 de unități administrative ale Imperiului. Cartea dedicată Basarabiei include: A. Pe avers: 1) Denumirea – Basarabia. Suprafața 41 511 verste pătrate, numărul populației – 792 000 de suflete de ambele sexe, harta guberniei cu cele mai mari orașe și rauril, hotarele cu guberniile Herson și Podolia și cu Imperiul Austriei și Turcia; 2) Caracteristici etno-naționale – lista etniilor locuitoare: moldoveni, ruși, greci, bulgari, sarbi, armeni, tătari, evrei, țigani și coloniști germani, chipul unei femei moldovence in port național (prezentată greșit – n.a.); 3) Caracteristici ale condițiilor geografice ale regiunii: tipurile de sol predominante (luto-nisipoase și cernoziomul), caracterul climei (prielnic pentru viață), rețeaua hidrografică (formată din raurile Bac, Nistru, Dunărea, Prut) și Marea Neagră. B. Reversul cărții: 4) Așezările urbane cartate: Chișinău, Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Bender, Akkerman, Cahul, Ismail. Distanța de la Chișinău pană la Sankt Petersburg constiuia 1 663 verste, iar pană la Moscova – 1 371 verste; 5) Principalele ramuri și resurse economice: explorarea munților Carpați, cultivarea cerealelor, creșterea animalelor, transportarea lemnului, cultivarea viței-de-vie, pescuitul, cultivarea și comercializarea tutunului, campurile pentru cosit; 6) In centrul cărții este plasată imaginea unei biserici creștin-ortodoxe, ceea ce indică atat apartenența religioasă a majorității populației, cat și prezența a numeroase edificii creștine (biserici și mănăstiri). Concluzionăm că albumele cartografice sub forma cărților de joc ale lui K. Gribanov, pe langă caracterul cognitiv, urmăreau și scopul de a educa tanăra generație, din randurile păturilor avute, in spiritul imperial. Cărțile de joc mai conțineau informații despre fiecare gubernie și regiune, ceea ce demonstrează că Basarabia era deja pe deplin considerată, de societatea rusă, parte componentă a Imperiului, fiind prezentată după modelul celorlalte regiuni.