Resturi textile și amprente de țesătură semnalate în siturile culturii Sântana de Mureş-Černjachov din spaţiul pruto-nistrean
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1407 6
Ultima descărcare din IBN:
2023-08-25 21:23
SM ISO690:2012
CIOBANU, Larisa. Resturi textile și amprente de țesătură semnalate în siturile culturii Sântana de Mureş-Černjachov din spaţiul pruto-nistrean. In: Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare, Ed. 1, 30 octombrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, p. 26. ISBN 978-9975-84-058-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare 2018
Conferința "Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare"
1, Chișinău, Moldova, 30 octombrie 2018

Resturi textile și amprente de țesătură semnalate în siturile culturii Sântana de Mureş-Černjachov din spaţiul pruto-nistrean


Pag. 26-26

Ciobanu Larisa
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 8 noiembrie 2018



Teza

Deja de cateva milenii omenirea cunoaște secretele cultivării și prelucrării fibrelor vegetale de in, bumbac, canepă etc. sau de origine animală (lană, mătase) pentru producerea țesăturilor, după cum ne informează izvoarele antice. Purtătorii culturii Santana de Mureș-Černjachov (sec. III–IV p.Chr.) practicau torsul și țesutul panzei de casă la războiul vertical de țesut pentru confecționarea imbrăcămintei și altor articole necesare in viața cotidiană. Drept mărturii elocvente servesc indeosebi sutele de fusaiole și greutăți de lut ars, descoperite in siturile atribuite acestei culturi arheologice. Condițiile geografice și climaterice din spațiul est-carpatic, cu regret, nu favorizează păstrarea unor mostre de țesături din acele vremuri, de aceea informațiile cu referire la descoperirea anumitor mici porțiuni de panză sau amprente observate pe fundul vaselor ceramice prezintă interes deosebit pentru specialiști. Eminentul arheolog Em. Rikman publica in anul 1958, apoi și in 1967 o informație succintă despre descoperirea unui fragment de țesătură simplă de lană, ce avea incrucișarea reciproc perpendiculară a fibrelor cu urzeala, in M.57 de la Budești, un alt rest de panză provenind din așezarea de la Delacău. Același autor semnalează prezența amprentelor de țesătură in așezările de la Zăicana, Lucășeuca și Sobari. Cercetătorul I. Rafalovici a observat pe piciorușul unei fibule de argint din M.145 al necropolei de la Dănceni (cercetate in anii 1970) urme de stofă fină, țesută in aceeași tehnică de incrucișare rectangulară a fibrelor. In anul 1983 arheologul Al. Levinschi a incercat să conserve cateva porțiuni mici de țesătură lipite de resortul fibulei de bronz din M.31 de la Slobozia-Chișcăreni. Pe fundul unui vas ceramic din așezarea de la Mereni (cercetată de prof. Gh. Postică in anii 1986–1987) se păstrează amprenta altei panze țesute acum circa 1700 de ani. Sperăm ca intr-un viitor cat mai apropiat să ni se ofere șansa descoperirii, studierii interdisciplinare și, eventual, păstrării unor resturi textile antice.