Bertrand Russell, gînditor și filosof contemporan, a fost la timpul său un mare luptător și cercetor, aici am în vedere atît munca sa asiduă pentru instaurarea păcii eterne în lume, prin negarea armelor nucleare și promovarea pacifismului, cît și abordarea în mod analitic a unor concepte, precum cel de fericire, limbaj etc.  Pe parcursul întregii istorii, diverși filosofi au prezentat diverse abordări ale tematicii și problematicii fericirii, însă mai puțini au încercat să le cerceteze mai profund, prin aceasta înțelegem următoarele două aspecte : ce este fericirea ? și respectiv- ce nu este fericirea ? Anume prin aceste metode de analiză și comparație, filosoful a reușit să uimească prin originalitatea argumentelor expuse și convingere.  Russell își propune mai întîi de a defini și clarifica care sunt cauzele nefericirii. Fiecare cauză a nefericiri este una bine argumentată și în cele din urmă soluționată prin prezentarea remediilor care în ultimă instanță asigură dobindirea fericirii.  Prin urmare, Bertrand Russell este omul care este adeptul fericirii, fiind în căutarea acesteia și chemîndu-i pe toți în a o cunoasște, din simplul motiv că aceasta este posibilă. În opinia mea, cercetarea filosofului contemporan vis-a-vis de problematica fericirii se poate considera ca fiind una de succes, deoarece a putut să argumenteze clar, de ce este posibilă fericirea, dar cel mai principal, este că a reușit sa o prezinte în opoziție cu nefericirea, or, putem noi să vorbim de bine atît timp cît nu cunoaștem ce prezintă răul ?!