Politica și planificarea lingvistică
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
448 2
Ultima descărcare din IBN:
2021-11-26 16:48
SM ISO690:2012
OLARAȘ, Diana. Politica și planificarea lingvistică. In: Viitorul ne aparţine, 29 aprilie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 5, p. 84. ISBN 978-9975-3036-5-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparţine
Ediția 5, 2015
Conferința "Viitorul ne aparţine"
Chișinău, Moldova, 29 aprilie 2015

Politica și planificarea lingvistică


Pag. 84-84

Olaraș Diana
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 7 noiembrie 2018



Teza

Termenii de politică și planificare lingvistică sunt relativ recenți.  Politica lingvistică poate fi definită ca un sistem de măsuri conștiente și integral dirijate,exercitate în cadrul unor situații lingvistice concrete,asupra domeniului funcțional al limbii (limbilor) alias asupra relației între limbă (limbi) și viața social.Iar planificarea lingvistică desemnează totalitatea măsurilor întreprinse de stat în vederea standardizării și utilizării codului lingvistic.  Politica lingvistică se exercită,de regulă,în interiorul unuui stat,dar ea poate transcende frontierele acestuia.De asemenea,nu este exclusă posibilitatea ca politica lingvistică să se limiteze la o comunitate lingvistică restrânsă,care convețuiește pe teritoriul unui stat alături de alte comunități.În situația în care politica lingvistică acoperă doar un segment al conaționalilor unui stat,ea se identifică cu platform sau revendicările minorităților lingvistice în materie de limbă,cum ar fi minoritatea lingvistică gagăuză în Republica Moldova.  Pentru ca revendicările minorităților lingvistice să fie aplicate în practică,este nevoie,de cele mai multe ori,de intervenția statului(și aici alunecăm treptat de pe terenul politicii lingvistice pe acel al planificării lingvistice) găgăuzii de exemplu,care nu dispun de mijloace necesare și suficiente pentru a transpune în practică revendicările lor lingvistice. După cum se vede,dacă noțiunea de planificare lingvistică implică neapărat noțiunea de politică lingvistică,relația inversă nu este obligatorie.