Viscolul este un fenomen meteorologic deosebit de complex, care se defineşte ca un transport de zăpadă deasupra suprafeţei terestre provocat de vînt relativ puternic şi turbulent, însoţit sau nu de ninsoare.  În raport cu complexitatea fenomenului, se pot deosebi mai multe tipuri de viscole: viscol general, viscol cu ninsoare, viscol cu transport de zăpadă la sol, viscol cu zăpadă în altitudine.  Cauzelesinoptice care determinăproducereaviscoluluiîn Moldova au la bază corelaţia dintre anticiclonii est-european şi azoric, sau scandinav cu ciclonii mediteraneeni, uneori reactivaţi deasupra Mării Negre, devenind tot mai violenţi în condiţii de retrogradare.  In Moldova, viscolele sunt fenomene de iarnă cu o frecvenţă nu prea mare şi, ca regulă, ele sunt de scurtă durată. Numărul zilelor cu viscol pe parcursul iernii oscilează între 3 şi 13.  Cele mai îndelungate viscole sunt în luna ianuarie. În unii ani în această lună viscolele pot atinge o durată de 50 – 80 ore.  Încele mai frecvente situaţii viscolele sunt însoţite de ninsori abundente care reduc foarte mult vizibilitatea. Calitatea de riscclimatic este atribuită viscolului, în primul rînd datorită vitezei vîntului. Viscolul se caracterizează prin vînturi tari cu viteze de peste 11 m/s (viscole puternice), sau de peste 15 m/s (viscole violente), deseori cu căderi abundente de zăpadă, care pot forma strat de zăpadă de 25 – 50 cm grosime, sau troiene de 1- 2 m.  Viscolele perturbă traficul rutier, feroviar şi aerian, adeseori acestea fiind întrerupte pentru diferite perioade de timp. Măsurile cele mai eficiente pentru diminuarea pagubelor provocate de viscole constau în pregătirea şi dotarea prealabilă a echipelor de intervenţie şi în asigurarea unor stocuri corespunzătoare de rezerve de combustibil şi hrană.