Studiul diversității și distribuției paseriformelor acvatice din habitatele rîului Nîrnova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
553 2
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-09 22:07
SM ISO690:2012
CRUDU, Nicolai. Studiul diversității și distribuției paseriformelor acvatice din habitatele rîului Nîrnova. In: Viitorul ne aparţine, 29 aprilie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 5, p. 50. ISBN 978-9975-3036-5-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparţine
Ediția 5, 2015
Conferința "Viitorul ne aparţine"
Chișinău, Moldova, 29 aprilie 2015

Studiul diversității și distribuției paseriformelor acvatice din habitatele rîului Nîrnova


Pag. 50-50

Crudu Nicolai
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 7 noiembrie 2018



Teza

Ecosistemele acvatice au inportanță substanțiala în conservarea biodiversitații fiind un component esențial și indinspesabil pentru crearea ambianței în teritoriile naturale,recreative și antropizate.  Observațiile au fost efectuate trimestrial în sezonul vernal și estival în biotopurile acvatice a rîului Nîrnova din preajma satului Vărzaresti raionul Nisporeni.În cadrul investigațiilor au fost folosite metodele: cartografică și transectelor (Simkin,1976; Fridmon,1995).  Fîșiile de stuf si papură sunt distrubuite împrejurul iazului cu o lățime între 4-8,6 m, iar în interiorul suprafeței acvatice sunt fîșii nu prea mari (lungimea de cca 16m) și insulițe de stufăriș.  În habitatele rîului Nîrnova de lîngă satul Vărzărești au fost întîlnite 5 specii de paseriforme acvatice cu următoarele densități: Acrocephalusarundinaceus – 75ind/km2, A.scirpaceus–43 ind/km2, A. palustris– 18 ind/km2, Panurus biarmicus– 33 ind/km2,Locustela luscinoides– 17 ind/km2.  Cuiburile acestor specii sunt situate la 40–120 cm deasupra apei, între 2-4 sau mai multe tulpini de stuf sau papură; ele sunt țesut dens de fire de iarbă, frunze, pedunculi florali, puf și fibre vegetale, pânză de păianjen și este căptușit cu frunze mici, rădăcini, păr, câteodată și cu pene. Femelele depune o pontă din 4-6 ouă pe la mijlocul lunii mai.  În stufărișul bine dezvoltat se observă o etajare clară a amplasării cuiburilor și manifestarea cîntecului speciilor de paseriforme din familiaSylviidae.Gradul înalt de mozaicitate a fâșiilor de stufăriș crește semnificativ diversitatea specifică și capacitatea ecologică a habitatelor acvatice.