Conceptul de rondel în creaţia Galinei Furdui și Steliana Grama
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
450 4
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-23 19:54
SM ISO690:2012
SPIC, Parascovia. Conceptul de rondel în creaţia Galinei Furdui și Steliana Grama. In: Viitorul ne aparține, Ed. 6, 6-7 octombrie 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2016, Ediția 6, p. 150. ISBN 978-9975-3036-5-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparține
Ediția 6, 2016
Conferința "Viitorul ne aparține"
6, Chișinău, Moldova, 6-7 octombrie 2016

Conceptul de rondel în creaţia Galinei Furdui și Steliana Grama


Pag. 150-150

Spic Parascovia
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 6 noiembrie 2018



Teza

Personalități poetice inconfundabile sunt, în peisajul literaturii române, autoarele de rondeluri Galina Furdui și Steliana Grama. Continuând tradiţia modestă a afirmării rondelului prin care poetele definesc o estetică și reprezină o anumită filozofie a vieții care s-a pretat în special formulei meditaţiei. O constantă esențială a rondelurilor acestor poete rămâne interesul permanent pentru ființa lăuntrică a omului, pentru factorul spiritual. Astfel, lirica rondelistă se redimensionează pe coordonata ontologic-existenţialistă în cazul G. Furdul şi pe cea lirico-estetică în cel al S. Grama. De aceea în rondelurile G. Furdul persistă motivele de factură filozofică structurate corelativ: viaţă-moarte;sacru-profan; celesctu-terestru;părinţi-copii ş.a., astfel tematica fiind propice pentru trăirea elegiac-meditativă a eului liric. Discursul liric este structurat pe ţesătura unui limbaj metaforico-simbolic ce conotează problema destinului uman efemer, dar valoros. Steliana Grama abordează rondelul din perspective complexităţii trăirilor unui eu liric neo-modernist, copleşit de toate problemele cotidianului şi în confruntare cu rutina, fetişismul, falsul şi plictisul. Canoanele formale sunt înnoite şi pe seama transubstanţierii cotidianului în spiritual-estetic, inventându-i-se un discurs al tânărului cult, ce mânuieşte cu abilitate expresia artistică şi gândirea interogativă. De altfel, ambele autoare mizează pe un discurs meditativ-filozofic