Temele și principiile poetice ale lui Andrei Ţurcanu, explorarea capacităţii raţiunii de a produce cunoaştere atemporală, raportarea permanentă la idealitatea fiinţei, curbarea sensului spre punctul de origine, reactualizarea stării de perpetuă desăvârşire prin iubire.Poetul este un postmodernist în măsura în care îşiconstruieşte labirintul poetic printr-o recuperare permanentă a ceea ce s-a spus şi s-a scris mai valoros despre moarte, prin reciclarea formelor revolute ale poeziei. Andrei Ţurcanu adoptă dialogic drama eroului mitic care a găsit prin suferinţă calea către propria abisalitate. Mai mult chiar, se poate spune că acest cândva volum autonom se vrea o rescriere a aventurii gnoseologice a sinelui eminescian din Odă în metru antic. De la textul de debut, intitulat Ars poetica, şi până la Moartea lupului se descifrează progresiv o structură asemănătoare cu cea a celebrului poem, care este fără doar şi poate o excelentă expresie a spiritului prăpăstios al omului modern, a fiinţei lui neliniştite.