Globalizarea: între elogii și respingere
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
521 15
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-29 22:47
SM ISO690:2012
TABAC, Viorica. Globalizarea: între elogii și respingere. In: Viitorul ne aparține, Ed. 6, 6-7 octombrie 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2016, Ediția 6, p. 132. ISBN 978-9975-3036-5-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparține
Ediția 6, 2016
Conferința "Viitorul ne aparține"
6, Chișinău, Moldova, 6-7 octombrie 2016

Globalizarea: între elogii și respingere


Pag. 132-132

Tabac Viorica
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 6 noiembrie 2018



Teza

Globalizarea este un proces complex, care se întinde pe o perioadă îndelungată, de aceea un aspect important este selectarea ariei de analiză a acestui domeniu. Conceptul de globalizare a apărut încă din antichitate și mult timp îl include, ca și înţeles, și pe cel de civilizaţie, referindu-se la totalitatea valorilor morale și materiale ce caracterizau societatea omenească. În prezent, există o delimitare între cele două noţiuni, în sensul că civilizaţia reprezintă sfera tuturor lucrurilor materiale ale unei societăţi, pe când globalizarea mai implică și valori spirituale, credinţe, idei. De altfel, valorile culturale determină într-o oarecare măsură modul de organizare socio-economică, participarea politică și guvernarea, principiile de relaţionare politică. Globalizarea poate fi înţeleasă din punctul de vedere al schimbărilor socio-economice, ce se petrec la nivel global, doar analizând cele patru aspecte importante: economic, politic, social și comunicaţional. Globalizarea include componenta polică și aceasta la rândul său aspiră tot mai mult să aibă la bază componenta economică. Politica economică și ideologia se află într-un raport biunivoc, dat fiind faptul că ideologia determină tipul de politică economic, în timp ce globalizarea economiei determină o globalizare a intereslor , iar, prin măsuri politice specifice, acestea fac posibilă o conciliere reciprocă. De la un realism politic, ce exprimă interese singular ale marilor puteri, s-a trecut la un nou sistem de cooperare internaţională (noua ordine mondială), iar scopul principal al marilor actori internaţionali îl reprezintă menţinerea păcii. Principalul vector al globalizării politice ce caracterizează societatea contemporană îl reprezintă constituirea organizaţiilor internaţionale, prin asocierea statelor cu interese comune. Fenomenul de globalizare a fost unul pozivitiv pentru răspândirea capitalismului, dar atât pentru un sistem capitalist, cât și pentru globalizare este nevoie de anumite norme, care ar fi favorabile pentru omenire. Trebuie menţionate și fluxurile internaţionale, precum sunt cele ce ţin de circulaţia mărfurilor, serviciilor, tehnologiilor și capitalurilor, acestea fiind aprecieri prealabile privind globalizarea și capitalismul.