Tendința actuală din cadrul presei scrise din Moldova este de a trece de la accentul pus pe crearea unui discurs jurnalistic argumentativ, la producerea unor texte cu caracter senzațional, comentarii și critici nefondate. Suntem pe deplin îndreptățiți să ne întrebăm în ce măsură sursele media operează cu argumente și gândesc ceea ce scriu cu scopul de a facilita înțelegerea publicului asupra anumitor fenomene. Prin argumentare, înțelegem plasarea ideilor și cunoștințelor într-un raport de interacţiune logică şi de succesiune adecvată, astfel încât să conducă la acceptarea sau la respingerea anumitor aserţiuni. Ziarele au, atât componenta informativă, cât şi cea persuasivă, unde partea explicativargumentativă reprezintă fundamentul. Totuși, nu trebuie să uităm că deseori politica editorială a unui ziar depinde de o anumită conjunctură socio-politică, istorică sau culturală, pe care o reflectă într-un mod specific. Teoreticienii ne prezintă argumentarea ca pe un proces complex, ce poate fi privit din mai multe perspective. În primul rând, ne referim la teoria comunicării, pentru că orice argumentare este un act de comunicare, la psihologie, unde argumentarea vine ca o intervenţie socială sau individuală, la praxiologie, întrucât orice argumentare e o acţiune de convingere a unui destinatar. Nu în ultimul rând, argumentarea poate fi privită și din perspectiva logicii, deoarece orice argumentare este o organizare logică de raţionamente. Astfel, a încerca să cauți argumentarea în presa scrisă din Moldova se dovedeşte a fi un demers destul de complicat. Scopul fundamental al tezei respective este de identifica statutul argumentării în cadrul presei scrise din Moldova și de a vedea în ce măsură aceasta influențează opinia publică. Vom analiza teoriile și metodele existente, în general, în cadrul argumentării, identificând trăsăturile principale ale acesteia, dar și ale presei scrise de la noi. Într-un final vom identifica structurile argumentative funcționale și cele disfuncționale din cadrul câtorva ziare autohtone, cum ar fi Ziarul de Gardă, Timpul, Jurnal de Chișinău. Mizăm pe o mai bună înțelegere a rolului presei scrise în societatea contemporană, dar și a schimbării modului în care aceasta evoluează, orientându-ne spre dimensiunea argumentativă.