Solvenţi eutectici pe baza sărurilor de imidazoliu - catalizatori ai reacţiei Biginelli
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
695 6
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-25 10:58
SM ISO690:2012
NACONECINAIA, Natalia. Solvenţi eutectici pe baza sărurilor de imidazoliu - catalizatori ai reacţiei Biginelli. In: Viitorul ne aparține, Ed. 6, 6-7 octombrie 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2016, Ediția 6, p. 96. ISBN 978-9975-3036-5-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparține
Ediția 6, 2016
Conferința "Viitorul ne aparține"
6, Chișinău, Moldova, 6-7 octombrie 2016

Solvenţi eutectici pe baza sărurilor de imidazoliu - catalizatori ai reacţiei Biginelli


Pag. 96-96

Naconecinaia Natalia
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 5 noiembrie 2018



Teza

Solvent eutectic- este un amestec de două sau trei substanţe, care prin intermediul legăturii de hidrogen formează un amestec eutectic. Substanţa rezultată are temperatura de topire mult mai mică, decît temperatura de topire a fiecărui component aparte. Datorită aşa avantajelor, ca preţul scăzut, regenerabilitatea, biodegradabilitatea, uşurinţa de preparare şi păstrare, solvenţi eutectici îşi găsesc aplicaţii în diverse domenii, în special în sinteza organică. Ei joacă rolul şi de solvent, şi de catalizator. A fost realizată sinteza solvenţilor eutectici pe baza sărurilor de imidazoliu (clorurade 3-carboximetil-1-vinil-1H-imidazol-3-ium şi clorurade 3-carboximetil-1-metil-1H-imidazol-3-ium) şi ureei/tioureei. În rezultat au fost obţinuţi 12 solvenţi eutectici, structura cărora a fost confirmată prin metoda spectroscopică IR. Pentru cercetarea proprietăţilor catalitice a solvenţilor sintetizaţi a fost aleasă reacţia Biginelli, care reprezintă o reacţia chimică multicomponentă prin care se obţin 3,4-dihidropirimidin-2(1H)-one(tione), inclusiv cei biologic activi. Metoda clasică cuprinde interacţiunea dintre aldehide, compuşi β-dicarbonilici şi uree (tiouree), catalizată de acizi minerali, organici şi acizi Lewis. Din punctul de vedere al conceptului de "chimie verde" dezavantajele metodei clasice sunt durata lungă a reacţiei (24 ore), necesitatea unor cantităţi mari de energie electrică, utilizarea în calitate de catalizatori acizi anorganici puternici, un randament scăzut (20-40%). Utilizarea solvenţilor eutectici înlătură majoritatea dezavantajelor. În cercetarea au fost folosite 4 aldehide - benzaldehidă, 3hidroxibenzaldehida, 4-metoxibenzaldehida şi 2,4-diclorobenzaldehida; uree şi tiouree; diferiţi catalizatori. Reacţia a fost efectuată la încălzire(105115oC). În urma cercetării au fost obţinute 8 substanţe, inclusiv monastrolsubstanţa biologic activă, care au fost caracterizate prin diferite metode fizice. A fost stabilit că pentru fiecare produs obţinut timpul şi randamentul reacţiei depinde de natura catalizatorului.