Terpenoidele constituie una dintre cele mai numeroase şi importante clase de compuşi naturali care pune la dispoziție un număr vast de substanțe, fiind valorificată datorită activităților biologice bine pronuntațe ale structurilor care o reprezintă. Cantitatea mică de terpenoide întâlnită în natură și propritățile lor deosebite continuă să justifice activitatea amplă a cercetătorilor în acest domeniu. Este bine cunoscut faptul că compuşii norlabdanici obţinuţi din sclareol manifestă activitate biologica pronunţată. Recent s-a demonstrat că introducerea unor unități structurale noi, de exemplu oxodiazolice, tiodiazolice sau triazolice în molecula acestora poate da naştere unor compuşi cu activitate biologică sporită. În contextul noilor revelații în domeniul chimiei terpenoidelor, a fost realizată sinteza a doi tiodiazoli în conformitate cu următoarea schema: OH O N S N S OH N S N SH NH NH2 O OH O 1 NH2NH2*HCl EtOH 2 90% 75% Br O TMTD/ DMF Et3N/ Acetona 85% O 3 4 Pornind de la substanța ieftina și accesibilă- norambreinolida (1), care în mediu de alcool etilic a interacționat cu hidrazina, a fost sintetizată hidrazida (2) cu un randament de 90%. În continuare, hidrazida (2), servind drept substrat, a reacționat cu TMTD, formându-se tiodiazolul (3) cu fragment terpenic, randamentul reacției fiind de aproximativ 75%. Ulterior, la interacțiunea acestuia cu brom-acetofenona a fost obținut tiodiazolul (4). Structura compuşilor obţinuţi a fost determinată în baza datelor spectrale, aplicînd metode fizico-chimice contemporane: IR, (1H şi 13C RMN,) metoda cu raze X. A fost studiată activitatea biologică a acestor compuşi. Tiodiazolul (3) a manifestat proprietăți antibacteriene și antifungice foarte pronunțate, depășindu-le pe cele ale compușilor utilizati drept standard de referință. Compusul (3) manifestă proprietăți antifungice bine pronunțate și poate fi utilizat în tratamentul afecțiunilor provocate de fungi și bacterii.