Formarea regulilor decizionale în domeniul diagnosticării medicale. Elaborarea algoritmului pentru baza de cunoștinţe SONARES
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
496 2
Ultima descărcare din IBN:
2023-03-21 19:02
SM ISO690:2012
MACARI, Dorin. Formarea regulilor decizionale în domeniul diagnosticării medicale. Elaborarea algoritmului pentru baza de cunoștinţe SONARES. In: Viitorul ne aparține, Ed. 6, 6-7 octombrie 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2016, Ediția 6, p. 77. ISBN 978-9975-3036-5-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparține
Ediția 6, 2016
Conferința "Viitorul ne aparține"
6, Chișinău, Moldova, 6-7 octombrie 2016

Formarea regulilor decizionale în domeniul diagnosticării medicale. Elaborarea algoritmului pentru baza de cunoștinţe SONARES


Pag. 77-77

Macari Dorin
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 5 noiembrie 2018



Teza

În procesul de elaborare a softurilor medicale, o etapă importantă reprezintă transmiterea cunoștinţelor de la expert(medic) la inginer (programator). La fel ca și în orice domeniu, unde este implicat factorul uman, are loc pierdere de informaţie, uneori inexactitate, erori tehnice etc. Sistemul Suport pentru Decizii SONARE nu este o excepţie. La elaborarea bazelor de cunoștinţe pentru acest soft, informaţia a fost transmisă verbal de către expert (medicul), apoi recepţionată și inclusă în baza de cunoștinţe de către inginer. În pofida verificărilor riguroase la care a fost supus programul după elaborare, s-a constatat că baza de cunoștiţe a acestuia nu este completă, și anume din cauza că sunt încă reguli decizionale, care, fie că nu au fost transmise de expert, fie că nu au fost recepţionate de inginer. Consecinţă a acestei pierderi este timpul mai îndelungat sau exactitatea mai scăzută pentru determinarea diagnosticului. Obiectivul general al cercetării a fost de a obţine din baza de cunoștinţe și seturile de date cunoștinţe netriviale, anterior necunoscute, și, posibil, utile pentru optimizarea sistemelor informaţionale SONARES. „Netrivial” nu se are în vedere sensul propriu de logică a raţionamentului pentru probleme specifice, ci faptul că aceste cunoștinţe pot fi obţinute ipotetic prin analiza bazei de cunoștinţe deja elaborate și care nu au o legătură logică evidentă. Reformularea fragmentelor specifice ale unor reguli din baza de cunoștinţe SonaRes a permis obţinerea mai rapidă, mai simplă și mai clară a rezultatelor logice. Cunoștinţele noi „netriviale”, în formă de ipoteze, după ce au fost validate și acceptate de către grupul de experţi, au mărit volumul bazei de cunoștinţe SonaRes și au micșorat numărul necesar de întrebări faţă de utilizator. Acest lucru este foarte important în cazul când este necesară diagnosticarea în cazuri excepţionale sau de urgenţă. Rezultatele descrise au fost obţinute în regim semiautomat. În prezent, se dezvoltă o versiune automatizată a algoritmilor utilizaţi. Pentru cazul colecistului, după rularea programului realizat, s-au obţinut 4816 cazuri posibile de cunoștinţe noi „netriviale”, în formă de ipoteze. Pe viitor, urmează să fie elaborat un algoritm care ar selecta automat din lista obţinută cazurile care prezintă interes, simplificând astfel procesul de verificare a ipotezelor de către grupul de experţi.