Ficoperifitonul lacului Râşcani (oraşul Chişinău)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
473 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-07-08 14:31
SM ISO690:2012
AREHTA, Codrina, NEDBALIUC, Boris. Ficoperifitonul lacului Râşcani (oraşul Chişinău). In: Viitorul ne aparține, Ed. 6, 6-7 octombrie 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2016, Ediția 6, p. 47. ISBN 978-9975-3036-5-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparține
Ediția 6, 2016
Conferința "Viitorul ne aparține"
6, Chișinău, Moldova, 6-7 octombrie 2016

Ficoperifitonul lacului Râşcani (oraşul Chişinău)


Pag. 47-47

Arehta Codrina, Nedbaliuc Boris
 
Тираспольский государственный университет
 
Disponibil în IBN: 3 noiembrie 2018



Teza

Pe parcursul anului 2015, au fost colectate şi studiate probe de alge perifitonice din lacul Râşcani (Chişinău). Colectarea şi prelucrarea probelor a fost efectuată conform metodelor unificate de colectare şi prelucrare a probelor hidrobiologice de teren şi experimentale. În rezultatul investigaţiilor au fost evidenţiate 154 de specii şi varietăţi de alge: Cyanophyta – 28, Bacillariophyta – 74, Xanthophyta – 1, Dinophyta – 3, Chlorophyta – 43 şi Euglenophyta – 5. După numărul de specii şi varietăţi de alge evidenţiate predomină diatomeele. Dintre cele două clase ale filumului Bacillariophyta un rol deosebit în formarea algocenozelor în lac o au reprezentanţii clasei Pennatophyceae (68 specii şi varietăţi de alge). Mai numeroasă în specii s-a dovedit a fi familia Naviculaceae (27 specii şi varietăţi de alge), de asemenea şi familiile Fragilariaceae, Achnanthaceae şi Nitzschiaceae cu genurile Achnanthes, Amphora, Bacillaria, Caloneis, Cocconeis, Cyclotella, Cymbella, Diatoma, Diploneis, Fragilaria, Gomphonema, Melosira, Navicula, Nitzschia, Rhoicosphenia, Surirella, Synedra. Din algele verzi au fost evidenţiate 43 specii şi varietăţi, care aparţin la 5 clase. O importanţă mai mare în formarea comunităţilor algale o au reprezentanţii claselor Ulothrichophyceae, Siphonocladophyceae şi Conjugatophyceae cu speciile din genurile: Stigeoclonium, Oedogonium, Cladophora, Rhizoclonium, Ulothrix, Spirogyra, Mougeotia, Chlorhormidium, Coleochaete, Uronema ş.a. Din cianofite au fost evidenţiate 28 specii şi varietăţi de alge ce aparţin la 2 clase, mai numeroasă în taxoni fiind Hormogoniophyceae, care întruneşte mai bine de 80% din numărul total de specii întâlnite în perifitonul lacului Râşcani, mai cu seamă din genurile Anabaena, Aphanizomenon, Calothrix, Coelosphaerium, Dactylococcopsis, Gloeocapsa, Gomphosphaeria, Homoeothrix, Lyngbya, Merismopedia, Oscillatoria, Phormidium, Pseudanabaena, Spirulina ş.a. Reprezentanţii filumului Euglenophyta joacă un rol neînsemnat în formarea comunităţilor de alge perifitonice în lac, întâlnindu-se mai frecvent pe suprafaţa mâlului. Au fost evidenţiate 5 specii din genurile Euglena, Phacus şi Trachelomonas. Mai rar se întâlnesc reprezentanţi din filumurile Xanthophyta şi Dinophyta. Algoflora perifitonică se dezvoltă abundent pe diferite tipuri de substraturi, formând o biomasă de la 10 g/m2 până la 1,5 kg/m2, cu predominarea clorofitelor, cianofitelor şi diatomeelor. Intensitatea dezvoltării algelor atinge maximumul spre toamnă, reducându-se în perioada rece a anului. Acumularea în cantităţi mari a elementelor biogene provoacă o dezvoltare abundentă a fitoplanctonului. Apa lacului începe să „înflorească” şi, deseori, acest proces este însoţit de descompunerea în masă a algelor în substanţe toxice.