Floarea-soarelui este o plantă de cultură cunoscută pentru utilizarea uleiului în industria alimentară, în farmaceutică, cosmetologie etc. În ultimul deceniu în urma cultivării îndelungate s-a observat afectarea acestei culturi de factori biotici şi abiotici cum ar fi: bolile fungice, insectele, seceta, iar un impact strigent îl are parazitul Orobanche cumana. Această plantă holoparazită și-a pierdut capacitatea de fotosinteză supravieţuind pe contul gazdei prin absorbţia substanţelor nutritive pe seama cărora trebuie să-și asigure dezvoltarea vegetativă și reproducerea. Conexiunea dintre patogen și gazdă este stabilită de un organ specializat numit haustoriu care comunică cu vasele conducătoare ale florii-soarelui și direcţionează fluxul de nutrienţi de la gazdă.La floarea-soarelui în decursul procesului de ameliorare au fost identificate mecanisme defensive formate pe parcursul evoluţiei și adaptării la condiţiile de mediu care blochează dezvoltarea lupoaiei la diferite stadii. Astfel, mecanismele defensive prehaustoriale depistate în cortex sau în endodermă previn atașarea și pătrunderea apresoriului în scoarţă. Mecanismele post-haustoriale declanşează un proces de fortificare a pereţilor celulari prin diverse procese fiziologice ce constă în acumularea unui strat de lignină, îngroșarea papilelor de caloză, suberificare. Mecanismul de suberificare constă în impregnarea pereţilor celulari cu suberină - o substanţă lipidică cu efect izolator. Fenilpropanoizii şi derivaţii precum lignina, cutina, cumarinele şi taninurile sunt implicaţi în rezistenţa plantei-gazdă ca strategii de apărare împotriva fitopatogenului O. cumana. Lignina care a fost identificată drept mecanism responsabil pentru întărirea peretelui celular împotriva invaziei fitopatogenului se acumulează în sistemele incompatibile gazdă-parazit, prealabil în pereţii celulari ai cilindrului central și epidermei. Cumarinele florii-soarelui pot acţiona ca compuşi alelochimici atunci cînd împiedică germinarea seminţelor de lupoaie sau ca fitoalexine atunci cînd stopează pătrunderea haustorului şi conectarea acestuia la sistemul vascular al plantei. Caloza este una dintre cele mai dinamice poliglucide ale peretelui celular, ce se manifestă ca o barieră fizică, pentru diverse leziuni şi ca răspuns defensiv la agenţii patogeni. Identificarea mecanismelor de rezistenţă a florii-soarelui la patogenul O. cumana permit propunerea unor soluţii de ameliorare a rezistenţei acestei plante de cultură și creșterea producţie pe terenurile infectate.