Optimizarea condiţiilor de sterilizare şi regenerarea directă din embrionii maturi de porumb (ZEA MAYS L.)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
689 22
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-29 12:19
SM ISO690:2012
SCHIN, Victoria. Optimizarea condiţiilor de sterilizare şi regenerarea directă din embrionii maturi de porumb (ZEA MAYS L.). In: Viitorul ne aparține, Ed. 6, 6-7 octombrie 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2016, Ediția 6, p. 33. ISBN 978-9975-3036-5-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparține
Ediția 6, 2016
Conferința "Viitorul ne aparține"
6, Chișinău, Moldova, 6-7 octombrie 2016

Optimizarea condiţiilor de sterilizare şi regenerarea directă din embrionii maturi de porumb (ZEA MAYS L.)


Pag. 33-33

Schin Victoria
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 2 noiembrie 2018



Teza

În cadrul optimizării condiţiilor de regenerare directă, un pas important constituie sterilizarea materialului biologic supus cercetării. În funcţie de tipul explantului vegetal se pot utiliza soluţii de hipoclorit de sodiu, hipoclorit de calciu, cloramina, clorura de mercur, peroxid de hidrogen, ș.a. Materialul biologic utilizat în studiu este prezentat de 7 genotipuri de porumb (4 linii mutante, 2 linii consangvinizate și un soi moldovenesc vechi) din colecţia laboratorului Resurse Genetice Vegetale al IGFPP. În scopul optimizării condiţiilor de sterilizare, seminţele au fost spălate cu soluţie apoasă de Tween 80 (1-2 pic.) timp de 15 minute și clătite cu apă curgătoare până la dispariţia urmelor de detergent, apoi imersate în alcool etilic 70% timp de 1 minut, cu menţinerea uterioară timp de 20 minute în hipoclorit de sodiu. Au fost testate două variante de aseptizare, în hipoclorit de sodium (5,2%): soluţie concentrată și în diluţie 1:1 cu apă distilată. Tehnica de sterilizare a explantelor a finisat prin spălarea seminţelor în 3 bai de apă sterilă. Pentru facilitatea excizării embrionilor, seminţele au fost supuse imbibiţiei în apă distilată sterilă pentru 72 ore. Embrionii au fost decupaţi de la endosperm în boxa cu flux laminar și plasaţi cu suprafaţa de contact cu scutelumul pe mediul de cultură Murashige - Skoog (1962), lipsit de hormoni. Pentru fiecare genotip au fost inoculaţi câte 10 embrioni în 3 repetări. Embrionii au fost incubaţi în condiţii controlate de temperatură (25-270C) și lumină (16/8 ore). A fost evaluată cota explantelor cu contaminări și a regenerărilor directe . Observaţiile efectuate în primele 3-4 zile de cultură a explatelor în condiţii in vitro pun în evidenţă faptul că contaminarea eficientă (84,4%) se atestă în cazul utilizării soluţiei concentrate de hipoclorit de sodiu (5,2%). Regenerările directe din embrionii maturi de porumb s-au stabilit pentru toate genotipurile cu un potenţial de 100%. La 5-6 zile de cultură plantele atingeau 7 cm înălţime și dezvoltau rădăcini laterale. În concluzie, regenerarea plantulelor de porumb din embrionii maturi reprezintă un proces eficient a culturii de ţesut și este un instrument util pentru a dezvolta plantule pe tot parcursul anului.