Tradițional, Basarabia, ca și întreg spațiul românesc, a gravitat, o perioadă îndelungată, pe orbita limbii și culturii franceze. În perioada sovietică, în majoritatea instituțiilor de învățământ secundar limba franceză era principala limbă străină de studiu, iar la Chișinău, au fost înființate două licee (”General Berthelot” și ”Jeanne d’Arc”) cu predare a disciplinelor școlare în limba franceză. O parte din absolvenții acestor două instituții de învățământ și-au continuat studiile în universitățile din Franța.  Limba franceză, până la implozia URSS, ocupa prima poziție printre limbile străine studiate în scoală. Peste 80% din absolvenții ciclului de instruire secundară erau cunoscători sau chiar vorbitori de limbă franceză. Odată cu proclamarea independenței Republicii Moldova și intrarea acestei noi formațiuni statale în circuitul internațional, limba engleză devine treptat principala limbă străină pentru comunicare cu lumea exterioară. Limba franceză și spațiul francofon, care dominau altă dată, în învățământul secundar și superior din țara noastră, pierde din pozițiile inițiale, înregistrând o tendință continuă de reducere a spațiului pe care l-a dominat altă dată. Cu toate acestea, în virtutea vechilor obișnuințe, a spiritului francez care continuă să dăinuie în diverse zone ale spațiului public, a politicilor culturale promovate în Republica Moldova de către Ambasada Republicii Franceze și Alianța Franceză, la ora actuală limba și cultura franceză mai constituie un factor important în viața publică din țara noastră.  Elucidarea evoluțiilor care s-au înregistrat în deceniul 1991-2001 în disputa dintre limba franceză cu cea engleză, constituie, fără îndoială, o temă majoră, care merită a fi cercetată în baza întregului arsenal de surse edite și inedite.