Fenomenul terorismului a devenit pregnant în ultimii ani din cauza numărului record de atacuri teroriste mediatizate tot mai insistent. Acest fenomen este unul complex, cu implicaţii sociale, politice, morale, care fiind corelaţionate, influenţează psihologia individului radicalizat şi a comunităţii din care face parte.  Au fost analizate diverse referinţe bibliografice, surse mass-media, efectuarea unor sondaje de opinie şi interpretarea rezultatelor. Obiectivul cercetării a fost de a stabili care sunt tangenţele Republicii Moldova cu terorismul islamic, ceea ce a fost realizat prin explicaţii şi exemple concludente. Pentru a consolida studiul, s-a realizat un sondaj de opinie în scopul de a determina cum este evaluat pericolul terorismului islamic în alte state, inclusiv în R. Moldova. Noutatea cercetării constă în abordarea multidimensională, anume din perspectiva socio-istorică, dar şi a psihologiei individuale, sociale şi morale.  Un obiectiv de bază al cercetării a fost explicarea fenomenului prin prisma factorilor istorici, politici şi sociali. Astfel, a fost descris contextul socio-istoric în care s-a dezvoltat terorismul. Un alt obiectiv este explicarea motivaţiei de a lua parte şi de a susţine actele de terorism, utilizând repere din psihologia socială şi morală. Au fost descrise intervenţionismul străin, dublat de o diferenţă religioasă, care conturează fanatismului politic şi fanatismul religios, care constă dintr-un set de principii religioase, utilizate pentru a justifica acţiunile teroriste. Prin urmare, se stabileşte o logică morală a terorismului creat prin diverse mecanisme de justificare.  Sunt explicate mecanismele psihologice şi sociale care asigură subzistarea fenomenului corupţiei. A fost descrisă teroarea ca o armă psihologică, deoarece scopul imediat este de a insufla sentimente de panică sau de vulnerabilitate şi efectul este optimal în cazul terorismului sinucigaş. O altă condiţie esenţială pentru perpetuarea terorii este aplicarea măsurilor contrateroriste. Propaganda, un alt mecanism, asigură promovarea ideologiei în scopul acceptării generale şi în scopul atragerii noilor recruţi.  Astfel a fost analizat profilul demografic al unui terorist şi care sunt trăsăturile care îl predispun la radicalizare. Partea practică a acestei lucrări constă în analiza unui studiu de caz tematic: Republica Moldova şi terorismul islamic.  În concluzie, susţinem opinia majorităţii cetăţenilor, că terorisumul este un fenomen periculos pentru oameni şi este necesară o unire a forţelor tuturor membrilor cumunităţilor mici şi mari pentru stoparea acestuia, nu doar la nivel de acţiune, dar în primul rând la nivel de gândire.