În grupa fenomenelor meteorologice nefavorabile agriculturii, îngheţurile ocupă un loc important. Ele determină nu numai frânarea dezvoltării plantelor şi încheierea prematură a ciclului de vegetaţie, ci chiar moartea parţială sau totală a acestora.  Deşi îngeţurile sunt fenomene meteorologice obişnuite pentru clima temperat – continentală, în anumite condiţii de timp, ele pot deveni riscuri climatice prin consecinţele lor, imprevizibile de cele mai multe ori. Printre aceste condiţii amintim: când se produc în extrasezon cu 2-3 săptămâni mai devreme toamna, sau mai târziu primăvara comparativ cu datele medii; când aerul în deplasare este deosebit de rece de origine arctică; când îngheţul are origine mixtă (advectiv-radiativă); când îngheţul se consemnează atât pe sol, cât şi în aer; când durata îngheţului depăşeşte 5-10 ore consecutiv etc.  În pomicultură de exemplu, sunt deosebit de mari daunele îngheţurilor de primăvară care surprind pomii în plină floare, distrugând uneori aproape întreaga recoltă. Au de suferit îndeosebi caişii, piersicii, vişinii, cireşii, mărul şi nucul. Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a florilor şi fructelor la cais constituie în medie 15-40%, la celelalte culturi pomicole – pînă la 15%.  De asemenea, sunt afectate şi plantaţiile viticole, îndeosebi soiurile timpurii. Un pericol deosebit pentru viţa de vie prezintă îngheţurile tardive de primăvară după desfacerea mugurilor. Probabilitatea acestor îngheţuri pe teritoriul republicii constituie 10-30% ani. Asupra repartiţiei şi intensităţii îngheţurilor, un rol deosebit îl au condiţiile locale.  Culturile de câmp, sunt afectate într-o proporţie mai mică de îngheţurile tardive de primăvară şi timpurii de toamnă, având o sensibilitate mai redusă faţă de îngheţ, în aceste perioade. Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a plantelor răsărite de porumb în dependenţă de termenii de semănat constituie 5-10%. Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui şi sfeclei de zahăr în timpul răsăririi lor nu este mare şi este posibilă doar în raioanele de nord ale republicii. Numai în cazuri rare, când îngheţurile apar foarte târziu, culturile de câmp sunt afectate într-o proporţie semnificativă.  Dacă plantele abia răsărite a culturilor cerealiere de primăvară sunt foarte rezistente la îngheţ şi suportă scăderea temperaturii de până la 7-9°C frig, apoi culturile legumicole – tomatele, ardeii, vinetele şi cultura tehnică - tutunul, sunt cele mai pretenţioase faţă de căldură. Îngheţurile cu intensitatea de 0-1°C frig duc la peirea lor.