Creşterea economică şi tendinţa de reducere a sărăciei sunt strâns corelate în Republica Moldova cu fluxul de remitenţe şi consumul generat de acestea. Câştigurile din munca moldovenilor aflaţi peste hotarele ţării au alimentat venitul disponibil al gospodăriilor casnice, conducând la majorarea cererii agregate de consum. Bugetul public naţional a beneficiat de pe urma acestei situaţii, însă balanţa comercială a evoluat în direcţia unui deficit comercial alarmant. Creşterea economică bazată pe consum şi pe remitenţe expune economia ţării la o serie de vulnerabilităţi, însă există un pericol şi mai mare asociat acestui model de creştere economică – faptul că volumul remitenţelor, la un moment dat, va începe să scadă.  Dezvoltarea economică, oriunde s-ar produce, se bazează pe 3 factori – acumularea de capital, forţa de muncă şi gradul de productivitate al acestora, care include şi alţi parametri, cum ar fi: tehnologii, guvernare eficientă, abilităţi etc. Analiza factorilor de dezvoltare economică în Republica Moldova relevă o concluzie foarte alarmantă – în lipsa unui efort susţinut de schimbare a paradigmei de dezvoltare, potenţialul de creştere pentru următorii 10 ani se limitează la cel mult 4,5–5% anual. Cu certitudine, această creştere este insuficientă pentru a asigura o tendinţă de convergenţă cu ţările comparabile şi, cu atât mai puţin, cu standardele europene. Conform rezultatelor analizei, în Republica Moldova creşterea din anii 2000–2010 poate fi atribuită, în primul rând, majorării capitalului – a stocului productiv de capital fix.  Acesta s-a majorat, în medie, cu 8,2% anual, ceea ce reprezintă un ritm destul de înalt, dar care s-a dovedit a fi insuficient. În al doilea rând, creşterea PIB a fost condiţionată şi de creşterea productivităţii muncii şi a capitalului (4,7% anual). Prin urmare, natura creşterii a fost mai mult extensivă decât intensivă. Trecerea activităţii economice din sfera producţiei agricole, caracterizată printr-o productivitate joasă, în sfera industriei şi a serviciilor, unde productivitatea este mai înaltă, explică această performanţă relativă. Prin contrast, dinamica forţei de muncă a afectat negativ dezvoltarea economică.