Starea de declin a pădurilor determinată de influenţa poluării atmosferice, a schimbărilor climatice, a influienţei diferitor factori biotici şi abiotici a fost cuprinsă în practica forestieră la nivel European. Activitatea de evaluare şi supraveghere a stării de sănătate a pădurilor desfăşurată la nivel global, regional şi local s-a dezvoltat continuu, culminând în a doua jumătate a secolului trecut cu efectuarea unor cercetări ştiinţifice. Rezultatele acestor cercetări au stat la baza elaborării unor programe speciale pentru redresarea, menţinerea şi îmbunătăţirea stării arborilor, arboretelor şi a pădurii în ansamblu. Prin termenul de „monitoring forestier”, iniţial se subînţelegea un sistem (reţea) integru de supraveghere şi analiză a stării de sănătate a vegetaţiei şi a solurilor forestiere, şi a schimbărilor produse în cadrul fondului forestier în urma acţiunii factorilor de mediu şi a factorului antropic.  Implementarea unui astfel de sistem a fost conceput pentru prima dată în 1983 în Republica Federativă Germania. Ulterior, în cadrul Conferinţei ministeriale pentru protejarea pădurilor din Europa, desfăşurată la Strasbourg în decembrie 1990 a fost adoptat Programul Internaţional de Cooperare pentru Evaluarea şi Supravegherea Efectelor Poluării Atmosferice asupra Pădurilor (International Cooperative Programme on Assessment and Monitoring of Air Pollution Effects on Forests - ICP Forests).  ICP Forests monitorizează starea pădurilor în Europa, pe baza a 2 nivele de monitoring forestier: Monitoringul de nivel I se bazează pe un numar de 6000 de parcele de observare pe o grilă transnaţională sistematică de 16x16 km, în timp ce monitoringul intensiv de nivelul II cuprinde aproximativ 500 de parcele în ecosistemele forestiere selectate, cu scopul de a clarifica relaţia cauză - efect. În prezent 42 de ţări participă la programul ICP Forests. În anul 1986, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat Schema privind Protecţia Pădurilor împotriva Poluării Atmosferice, proiectând o reţea sistematică transnaţională cu o densitate de un sondaj la 25600 ha (16 x 16 km) prin care începând cu anul 1987 se fac evaluări anuale a stării de sănătate a pădurilor la scară mare. La începutul lunii august 1992, în Republica Moldova a fost implementat la scară naţională reţeaua europeană de monitoring forestier, care reprezenta o parte a sistemului integru de monitoring forestier ce răspunde solicitărilor practice pe plan naţional şi european.