Articolul precedent |
Articolul urmator |
1741 21 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-10-17 13:06 |
SM ISO690:2012 OPINCA, Mădălina. Utilizarea fibrelor vegetale în meşteşugurile populare. In: Viitorul ne aparţine, 5-6 octombrie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2017, Ediția 7, p. 61. ISBN 978-9975-3036-5-1. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Viitorul ne aparţine Ediția 7, 2017 |
||||||
Conferința "Viitorul ne aparţine" Chișinău, Moldova, 5-6 octombrie 2017 | ||||||
|
||||||
Pag. 61-61 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Teza |
||||||
La momentul actual sunt evidenţiate mai multe domenii în care se afirmă cetăţenii activi şi responsabili. Unul din aceste domenii sunt meşteşugurile populare, deseori uitate, în special de tânăra generaţie, care ar trebui studiate cu seriozitate şi promovate în comunitate. De exemplu, împletirea fibrelor vegetale, este o îndeletnicire veche, premergătoare chiar tehnicii ţesutului şi are la bază un ansamblul de cunoştinţe şi practici acumulate în memoria poporului nostru. Evoluând în timp, acest meşteşug devine un factor important în dezvoltarea economiei şi culturii, în menţinerea continuităţii şi imaginii etnice, în instruirea şi educarea generaţiei tinere, fiind axat atât pe sistemul de valori, cât şi pe sistemul de reprezentări ale societăţii tradiţionale. Meşteşugurile populare utilizează ca materie primă fibre vegetale agricole, fiind accesibilă şi destul de răspândit în arealul Republicii Moldova, este un produs de primă necesitate, regenerabil, pur-ecologic şi biodegradabil, uşor în prelucrare, având diverse nuanţe de culori şi luciu natural. Produsele împletite din fibre vegetale păstrează autenticitatea pieselor de artă populară şi valoarea execuţiei manuale a acestor obiecte utile şi decorative în acelaşi timp atât de apreciate în prezent. Cu toate că vremurile se schimbă, necesităţile vitale şi estetico-creative ale omului de a comunica şi de a crea frumosul şi utilul rămân mereu aceleaşi. Pentru satisfacerea lor omul trebuie să posede activităţi practice, frumoase şi rentabile. O parte importantă a părţii practice este intervievarea specialiştilor în domeniu cu referire la importanţa, practicarea şi atârnarea elevilor faţă de această îndelenticire. Astfel s-a constatat că tehnicile de lucru de împletire din pănuşi au suferit schimbări datorită faptului că multe din articole sunt confecţionate ca obiecte decorative, materia primă fiind 100% autohtonă şi naturală, iar articolele împletite se încadrează armonios în interior, creând o atmosferă de căldură şi confort. Din interviurile realizate am dedus faptul că acest meşteşug nu este încă uitat, este o îndeletnicire care a rezistat în timp, iar fiind transmis din generaţie în generaţie, relevă unicitatea şi frumuseţea neamului nostru. În concluzie putem afirma că împletiturile tradiţionale, chiar cu anumite dificultăţi, sunt un izvor nesecat de inspiraţie pentru creatorii populari contemporani, asigurând o bază fecundă viitoarelor direcţii din arta decorativă modernă. Totoadtă renaşterea tradiţiilor şi a meşteşugurilor populare, dar în special implicarea tinerilor în promovarea acestora, contribuie la formarea calităţilor de cetăţeni activi, inspiraţi şi dedicaţi unor lucruri utile. |