Schimbările climatice au impact direct asupra speciilor rare de ferigi, unele dintre care ar putea dispărea din flora ţării noastre, deoarece reproducerea lor depinde de prezenţa apei.  Scopul cercetării este studiul comparativ al ferigilor din diferite regiuni geografice ale Republicii Moldova şi României, în funcţie de umiditate.  În flora RM sunt protejate 14 specii de ferigi, dintre care: Marsillea quadrifolia, Salvinia natans, Thelypteris palustris – sunt hidrofite, cu valenţă ecologică îngustă; Polystichum aculeatum, Ophioglossum vulgatum, Phyllitis scolopedrium, Gymnocarpium robertianum, Athyrium filix-femina, Dryopteris carthusiana - mezohigrofite, cu valenţă ecologică medie; Dryopteris filix-mas, Dryopteris dilatata, Gymnocarpium dryopteris, Pteridium aquilinum, Polypodium vulgare – mezofite, cu valenţă ecologică largă [Cartea Roşie a RM ].  În cazul realizării scenariului de aridizare a climei, cel mai mult vor fi afectate arealele cu font termic ridicat a primelor 3 specii cu valenţă ecologică îngustă, chiar ar putea să dispară din flora ţării noastre. O eventuală insuficienţă de umiditate ar micşora considerabil şi arealele celor 6 specii cu valenţă ecologică medie, şi, parţial, arealele celor 5 specii cu valenţă ecologică largă.  Diversitatea ferigilor protejate din România constituie 20 specii. Conform Negru (2002) multe specii protejate atât în Republica Moldova, cât şi în România se regăsesc şi în Cartea Roşie a Ucrainei (2009), Lista Roşie Europeană (1991) şi Anexa Convenţiei de la Berna (1979). Dintre ele, speciile comune cu cele de la noi, au un areal cu mult mai vast, legat de delta Dunării (4-10 m altitudine), zone premontane (400-600 m altitudine) şi montane (peste 600 m altitudine). Astfel, arealele lor, în special sectoarele din regiuni mai aride, ar putea să fie supuse unui impact mai redus de aridizare.  Aşa dar, este necesar de a extinde zonele favorabile pentru dezvoltarea ferigilor ameninţate, prin crearea habitatelor cu umiditate sporită.