Factorii de stres de mediu cum sunt seceta, temperatura ridicată, salinitatea şi creşterea nivelului de CO2 reprezintă o ameninţare tot mai mare pentru agricultura durabilă. Aceşti factori distrug echilibrul normal şi conduc la o serie de modificări morfologice, fiziologice, biochimice şi moleculare la plante, contribuind la reducerea creşterii şi productivităţii acestora.  Climatul Republicii Moldova este temperat-continental, deşi în ultimii ani se atestă o variaţie considerabilă atât a temperaturilor, cât şi a cantităţii de precipitaţii. Stresul hidric este cauzat în primul rând de deficitul de apă, secetă sau un nivel înalt de salinitate. Acesta determină scăderea substanţială a producţiei de seminţe de floarea-soarelui, din cauza reducerii accentuate a suprafeţei asimilatoare a frunzelor însoţite de frânarea creşterii sistemului radicular.  În acelaşi timp, temperatura ridicată produce leziuni majore ale membranei plasmatice, dereglări la nivelul fluxului ionilor şi compoziţiei acizilor graşi din seminţele de floarea-soarelui. Studii de genetică moleculară dezvoltate în ultima perioadă au în vedere identificarea de markeri moleculari asociaţi unor gene de interes în ameliorare.  Crearea şi cultivarea hibrizilor rezistenţi la condiţiile de stres termic şi hidric reprezintă soluţia cea mai eficientă pentru păstrarea calităţii şi cantităţii producţiei de floarea soarelui, în perioada secetei.  Reieşind din cele expuse, scopul cercetărilor constă în studiul expresiei genelor asociate cu rezistenţa florii-soarelui la stres hidric şi termic. Rezultatele obţinute vor contribui la eficientizarea procesului de ameliorare pentru rezistenţa la secetă a acestei plante de cultură cu o importanţă majoră pentru economia Republicii Moldova.