Controlul intern reprezintă unul din elementele neagreate de personal și management, însă acceptate ca un rău necesar. În cadrul acestui articol, au fost analizate etapele necesare de respectat în elaborarea raportului conducerii entităților de interes public, mari și mijlocii, în ceea ce privește eficiența procedeelor controlului intern. Caracterul de sinteză se referă la complexitatea ideilor cercetate din perspectiva diverselor surse bibliografice și a reglementărilor naționale și internaționale. Metodologia de cercetare a fost realizată în baza metodelor calitative, respectiv informația a fost selectată, prelucrată și prezentată în baza analizei de conținut conceptuală. În cele din urmă, a fost propusă o nouă viziune de abordare, pornind de la cele două etape cunoscute ale controlului: preventiv și ulterior. Controlul preventiv trebuie să fie proiectat și implementat doar pentru acele, tranzacții în care există un mare risc de apariție a unor evenimente cu impact negativ asupra obiectivelor entității. Controlul ulterior trebuie să fie cercetat din perspectiva evaluării prezenței și funcționalității următoarelor elemente componente: mediul de control, evaluarea riscului, activitățile de control, informarea, comunicarea și monitorizarea activităților. În această ordine de idei, dorim să precizăm că, indiferent de tip și formă, controlul trebuie cercetat din perspectivă sistemică cu rolul de a ajuta conducerea în luarea deciziilor și asigurarea fiabilității datelor din rapoartele anuale.

Internal control is one of the unpopular elements among staff and management, but it is accepted as a necessary evil. In this article were analysed the necessary steps to be taken into account in the elaboration of the report made by the management of public interest entities, large and medium, regarding the efficiency of the internal control procedures. The nature of the synthesis refers to the complexity of the researched ideas from the perspective of various bibliographic sources and national and international regulations. The research methodology was based on qualitative methods, namely the information was selected, processed and presented based on conceptual content analysis. Finally, a new vision of approach was proposed, starting from the two known stages of control: preventive and subsequent. Preventive control must be designed and implemented only for those transactions where there is a high risk of occurrence of events that have a negative impact on the entity’s objectives. Subsequent control needs to be investigated from the perspective of assessing the presence and functionality of the following elements: control environment, risk assessment, control activities, information, communication and monitoring of activities. In this context, we would like to point out that regardless of the type and form, control should be investigated from a systemic perspective to help management in decision-making and ensure the reliability of data in the annual reports.