Termenul responsabilitate este unul dintre cuvintele semnificative în domeniul justiției și al dreptului, fiind pe larg cercetat în doctrina juridică. În prezenta lucrare sunt analizate numeroase definiții și explicații ale acestui termen for-mulate de specialiști în domeniul dreptului, scopul urmărit fiind de a evidenția deosebirile dintre responsabilitate în sens de răspundere juridică (ca obligație de a răspunde pentru o faptă comisă și de a repara prejudiciul cauzat astfel) și res-ponsabilitate în sens de atitudine conștientă și asumată față de acțiuni legale. Primul caz este specific pentru realizarea normelor imperative (regăsite preponderent în dreptul public), iar cel de-al doilea caz – pentru realizarea normelor per-misive (regăsite preponderent în dreptul privat). În ultima situație inițiativa subiecților privați este decisivă. Demersurile științifice din prezenta lucrare nu se limitează la enumerarea definițiilor relevante formulate de autori autohtoni și străini, dar reprezintă o investigare complexă a conceptului răspunderii juridice, prin diferite metode: analiza, sinteza, metoda logică, comparativă și sistemică. În asemenea mod, propunem propriile definiții și invocăm cele mai importante carac-teristici ale răspunderii juridice, principiile specifice acestei categorii juridice și formulăm concluzii originale, bazate pe aspecte teoretice și practice și pe aprecieri proprii argumentate.

The term responsibility is one of the most significant words in the field of justice and law and is largely researched in legal doctrine. A great number of definitions and explications of the mentioned term given by specialists in law are examined in the present paper, the aim pursued being to emphasize the differences between responsibility in the meaning of accountability (as an obligation to answer for an act done and to repair any injury it may have caused) and the responsibility in the meaning of conscious and assumed attitude towards a lawful activity. The first one is specific to the realization of imperative legal norms (mainly found in public law) and the second one – for the realization of permissive legal norms (mainly found in private law). In the latter case the private subjects’ initiative is decisive. The scientific approaches in the present work are not limited in enumerating relevant definitions given by autochthon and foreign authors but also represent a complex investigation of the concept of legal liability, by different methods: the analysis, the synthesis, the logics, the comparative and the systemic methods. In such a manner the authors propose their own definitions and submit the most important characteristics of legal accountability, the principles specific to this legal category and elaborate original conclusions, based on theoretical and practical issues and on own argued appreciations.