In a două jumătate a sec. XIX, in Basarabia, pe langă bibliotecile particulare a nobilimii, activau şi bibliotecile organizate de comercianţii şi meşteşugarii evrei, care erau disponibile spre utilizare de către numeroasa comunitate evreiască din Basarabia. Pe parcurs, numărul volumelor s-a mărit şi unele dintre biblioteci au devenit publice, care au devenit un important centru educaţional şi cultural al comunităţii evreieşti. O asemenea bibliotecă s-a organizat in Soroca şi era administrată de E. Toporovskaia. In localitatea Tatarbunar, biblioteca publică evreiască se afla sub supravegherea doctorului A. Merener. De asemenea, funcționa o bibliotecă şi in localitatea Hanceşti şi era condusă de farmacistul Nudelman. Mici biblioteci evreieşti particulare funcţionau in orăşele, targurile şi localităţile rurale pe intreg teritoriul Basarabiei. Aceste biblioteci erau, de obicei, completate cu un fond nu prea mare de carte in ambele limbi evreieşti – idiş şi ivrit. Bibliotecile evreieşti funcţionau pe langă instituţiile de invăţămant, spitale şi organizaţiile culturale. In oraşul Chişinău, funcţiona o bibliotecă bine dotată pe langă Şcoala evreiască profesionala pentru fete nr. 1. Această bibliotecă funcţiona in două incăperi aparte: una destinată profesorilor, alta elevelor. După 1918, in Basarabia activitatea bibliotecilor particulare evreieşti a continuat. Analizand datele din Arhiva Naţională a Republicii Moldova, putem constata că au funcţionat un şir de biblioteci iudaice, in care majoritatea literaturii disponibile era in limbile rusă, idiş şi poloneză. Bibliotecile evreiești din Basarabia se aflau sub supravegherea autorităţilor şi periodic erau supuse controlului minuțios atat in perioada țaristă, cat şi in perioada cand Basarabia se afla in componenţa Romaniei Mari, motivul enunțat fiind promovarea filosofiei comunităţii globale, ideilor antimonarhice şi revoluționare, propagarea comunismului etc.