Noi tendinţe in arta cărţii moldoveneşti din perioada anilor 1970-1980
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
562 6
Ultima descărcare din IBN:
2023-04-01 16:29
SM ISO690:2012
ROCACIUC, Victoria. Noi tendinţe in arta cărţii moldoveneşti din perioada anilor 1970-1980. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 10, 30-31 mai 2018, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, Ediția 10, pp. 170-171. ISBN 978-9975-84-063-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 10, 2018
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
10, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2018

Noi tendinţe in arta cărţii moldoveneşti din perioada anilor 1970-1980


Pag. 170-171

Rocaciuc Victoria
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 12 iunie 2018



Teza

Intre anii 1970-1980, in RSS Moldovenească s-au pronunţat noi sarcini in domeniul prezentrării artistice a cărţilor, in care designul sau construcţia cărţii treptat va deveni una prioritară. Evoluţia domeniului grafic va fi observată la concursurile republicane şi unionale de artă a cărţii, in cadrul expoziţiilor de şevalet. Schimberea tendinţelor specifice in evoluţia desenului a fost demonstrată in anul 1972, in cadrul „Primei expoziţii de desen din Federaţia Rusă” („I Всероссийская выставка рисунка”) in incinta Muzeului Rus din Leningrad. Dacă pană la mijlocul anilor 1960 arta grafică trecea printr-o perioadă marcată de perceperea epică a artei sovietice, atunci către anii 1970, ca şi in perioada anilor 1920, in cadrul artei sovietice se va mări latura lirică şi din nou va apărea latura indivuduală de percepere şi de reflectare a vieţii. Deşi pană la inceputul anilor 1960 tonurile de negru şi alb se utilizau doar in sensul lor direct, tonal, după anii 1970 „albul” şi „negrul” vor obţine un sens aproape simbolic, indirect sau tratat la figurativ. Contrastele tonale, factura şi textura foii, incărcătura grafică şi coloristică vor căpăta noi conotaţii semantice şi artistice. Aceste tendinţe se vor observa in creaţia lui Igor Vieru, Gheorghe Vrabie, Emil Childescu, Leonid Nikitin, Isai Carmu, Alexei Colibneac, Alexandr Hmelniţki, Filimon Hămuraru, Lică Sainciuc, Ana Evtuşenco şi mai multor artişti formaţi in condiţiile anilor 1970. Practic, fiecare grafician tindea să valorifice latura monocromă şi policromă a ilustraţiei de carte, căutand forme de combinare a procedeelor tonale şi coloristice, de nuanţare a atmosferei din cadrul textului ilustrat cu expresii lirice, dramatice, epice, poetice, comice etc.