Experienţe şi perspective in cartografierea patrimoniului cultural din Republica Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
697 15
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-06 09:40
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
008:912(478) (1)
Civilizație. Cultură. Progres (818)
Reprezentări prin mijloace neliterare, netextuale ale unei regiuni (49)
SM ISO690:2012
DOLGHI, Adrian. Experienţe şi perspective in cartografierea patrimoniului cultural din Republica Moldova. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 10, 30-31 mai 2018, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, Ediția 10, p. 112. ISBN 978-9975-84-063-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 10, 2018
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
10, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2018

Experienţe şi perspective in cartografierea patrimoniului cultural din Republica Moldova

CZU: 008:912(478)

Pag. 112-112

Dolghi Adrian
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 11 iunie 2018



Teza

In anii 1960–1970, in RSS Moldovenească au fost intreprinse un şir de incercări de cartografiere a patrimoniului istoric şi cultural. In anii 1960–1961, o echipă in frunte cu N. Mohov s-au ocupat de elaborarea unui atlas istoric. Manuscrisul a fost raportat ca realizat, dar nu a fost publicat. In anii `60 o echipă mixtă a lucrat la elaborarea „Atlasului regional al Ucrainei, Bielorusiei şi Moldovei” ca parte a unui atlas general al URSS. Proiectul nu s-a incununat cu succes din cauza represiunilor asupra ştiinţei etnografice din RSSU. Echipa din RSSM condusă de V. Zelenciuc a continuat munca in vederea realizării „Atlasului istorico-etnografic al RSS Moldoveneşti”. Cu toate acestea, nici in RSSM nu a fost realizat un atlas etnografic. In anii 1973–1975 a fost editată seria „Harta arheologică a RSS Moldoveneşti” in 8 volume. Editarea acestei serii a reprezentat o realizare de excepţie in acea perioadă. Fiecare volum conţine hărţi pe care sunt localizate monumentele specifice epocilor şi culturilor arheologice, conţin indici şi liste ale monumentelor specifice epocilor incluse in volume cu descrieri scurte, datări, referinţe etc. De succes s-au bucurat şi lingviştii de la AŞM, care au elaborat şi editat in anii 1968–1973 „Atlasul lingvistic moldovenesc” in 4 volume (ALM), iar in anii 1993–2003 „Atlasul lingvistic roman pe regiuni. Basarabia, nordul Bucovinei, Transnistria” (ALRR. Bas.). O experienţă reuşită, de asemenea, constituie hărţile turistice ale Republicii Moldova. Acestea indică localizarea geografică a celor mai importante obiecte turistice: monumente de arhitectură laică şi religioasă, monumente istorice, muzee, monumente de artă populară etc. Pană in prezent nu au fost elaborate atlase ale patrimoniului cultural, nici etnografice şi istorice care ar reflecta cartografic spaţiul dintre Prut şi Nistru in toate epocile istorice. Cu toate acestea, in Republica Moldova sunt acumulate cunoştinţe şi experienţă importantă in ce priveşte utilizarea metodelor cartografice de cercetare in domeniul ştiinţelor umanistice, care, coagulate, pot contribui la realizarea dezideratelor propuse.